ANALIZĂ 1 an cu PSD la Fonduri Europene: harababură și vorbărie. Urmează suspendarea și dezangajarea fondurilor

Anul 2017 al guvernării PSD-ALDE în domeniul fondurilor europene poate fi simplu caracterizat prin harababură și vorbărie goală.

Pe scurt, tabloul politic general arată astfel: o unire a două ministere care doar a întârziat procesul de acreditare, fără ca noua instituție să funcționeze unitar, apoi revenirea la minister separat; un ministru schimbat după trei luni fără explicații, un alt ministru schimbat din motive de probleme cu justiția, revenirea unui ministru din guvernul Ponta, inodor, incolor și anonim, apoi revenirea ministrului penal.

Patru schimbări de miniștri într-un an, pentru o coaliție de guvernare care are o majoritate confortabilă în Parlament. Din punct de vedere tehnic, această harababură politică se traduce în:

  • Guvernarea PSD nu a fost în stare să evalueze proiectele depuse în apelurile lansate de guvernul tehnocrat.
  • Guvernarea PSD a adus în țară bani europeni cu un sfert mai puțin decât guvernarea tehnocrată.
  • Cel mai grav, guvernarea PSD se îndreaptă fudulă spre suspendarea fondurilor europene și dezangajare (vom detalia ce înseamnă fiecare dintre acestea și care sunt efectele).
Citește

Activitatea mea în guvernul Cioloș

Patru luni la Cancelaria Prim-ministrului
Bilanț – primele 100 de zile la MFE
Bulanțul meu ca Ministru al Fondurilor Europene
Bilanțul guvernării Cioloș pe fonduri europene

USR Policy Briefs

Din martie 2017 conduc departamentul de Politici Publice și Cercetare organizat pe lângă grupul parlamentar USR.

Toate documentele

Editoriale

Cum ne fac miniștrii cetățeni digitali. De mai multe ori pe fiecare.

Pentru a intra ca cetățeni în epoca digitală, ar trebui să fie simplu să ne identificăm în relația cu Statul. Avem CNP, avem buletine deștepte și pașapoarte cu cip, avem carduri de sănătate și încă câteva.

Deci, cum mă identific eu ca cetățean român digital în relația cu statul?

Nu vă grăbiți. Nu doar că nu e simplu, dar e al naibii de complicat și disfuncțional. În România pare că fiecare instituție se apucă de capul ei să ne identifice digital. Și chiar așa și este.

Pentru a fi simplu pentru noi ar trebui ca politicienii să pună instituțiile să se coordoneze și să vină cu o soluție unică și simplă. Dar cum România este de fapt o țară neguvernată și doar furată de niște ageamii care habar nu au de guvernare modernă, situația ni se sparge nouă în cap.

Citește articolul complet pe contributors.ro

Facebook

Mesaj tranșant de la Comisie: mai și faceți ce promiteți

Ieri, la Parlament, ne-am întâlnit, în comisiile reunite pentru afaceri europene și buget, cu Kerstin Jorna, director general adjunct în DG Afaceri Economice. Reprezentanta Comisiei Europene a venit la București să discute despre stadiul implementării recomandărilor din Raportul Anual de țară pentru România. Adică ce a agreat guvernul României ca reforme structurale, pentru ca următoarea criză economică să nu ne mai prindă cu pantalonii în vine.

Delegația de la Bruxelles a venit să discute probleme punctuale – companiile de stat, legea responsabilității fiscale, venitul minim de incluziune, Pilonul II de pensii și nu în ultimul rând legile justiției.
PSD-iștii au început să-i plimbe prin materie pe oficialii europeni, explicându-Ie cum ei își îndeplinesc angajamentele, să stea oamenii liniștiți la Bruxelles că este totul prevăzut în programul de guvernare. În realitate însă, actuala putere doar mimează că implementează aceste recomandări – adoptă legislația, dar imediat decid amânarea aplicării ei.

Cel mai bun exemplu este cel al aplicării Ordonanței privind managementul profesionist al companiilor de stat. O avem, acum Parlamentul votează exceptări: adică PSD - ALDE votează liste de companii care nu ar trebui să fie conduse profesionist.

Este greu să-i aburești pe oficialii Comisiei cu asemenea șmecherii. De două ori le-a repetat Jorna celor de la putere că a venit timpul să “walk the talk”. Adică să mai și facă ceea ce promit.

De partea PSD pălăvrăgeală care ocolea temele de pe agendă. Ba chiar au zis că nu înțeleg care e problema, că ei fac doar ce scrie în Programul de Guvernare. De tot râsul.

Am intervenit cu un punct pe I. Guvernarea europeană înseamnă nu diplomație goală şi gargară, ci schimbări reale pentru România. Datoria mea ca om politic ales e să spun adevărul, nu să ascund rahatul sub preș în reuniuni pompoase. Înțeleg că e lume ultragiată că n-am stat frumos la poza de “vorbim gargară şi ocolim problemele”. Aşa sunt eu: no bullshit.
... See MoreSee Less

View on Facebook

De ce am intrat în politică?

Am scris articolul de mai jos pe 26 octombrie 2016, atunci când am luat decizia de a părăsi fotoliul de ministru în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și să mă alătur echipei USR.

Decizia de a intra în politică nu a fost ușoară.

Am rămas loial tuturor principiilor pe care le enunțam în articolul de atunci.

De fapt, suntem mulți. Am ajuns de neignorat. Le e frică

A trecut mai puțin de un an de când coboram în stradă, cu Oana și cu Tudor cel mic, pentru că un guvern care tolera un sistem corupt nu-și asuma consecințele unei tragedii. Privind înapoi mi se pare că de atunci au trecut secole.

In decembrie 2015, premierul Dacian Cioloș m-a invitat să îi fiu alături la Cancelarie. La final de aprilie, premierul Ciolos mi-a cerut să merg la Ministerul Fondurilor Europene, un minister în criză din cauza indeciziilor anterioare.

Am văzut în aceste luni că poți să faci bine din aceste funcții cu încărcătură predominant politică.

Putem ignora politica, dar politica se va întoarce mereu împotriva noastră. Dacă fiecare luăm decizia rațională individual de a sta deoparte, rezultatul va fi o dramă colectivă: contraselecția elitei politice.

Citește articolul complet

Despre mine

Sunt tată, fiu, prieten, coleg, publicist, think tanker. Nimic din ce fac acum nu este împotriva a ceea ce am gândit şi făcut o viaţă. Conştiinţa m-a scos în stradă după Colectiv, în noiembrie 2015. Tot ea îmi dă acum putere să fac ca lucrurile să meargă în direcţia bună.
Mai multe despre mine