În aceeași perioadă mi-am propus să mă implic în proiecte civice și am colaborat cam cu toate ONG-urile mari și serioase din România. Am fost unul dintre inițiatorii legislației privind transparența în administrația publică, pentru că România era pe cale să intre în UE, iar guvernele noastre de atunci mimau reforme pe care mai apoi nu aveau de gând să le explice.

Am câștigat unul dintre primele procese cu Guvernul României în materie de transparență publică. Am cerut informații de interes public guvernului Năstase și am pornit un proces prin care tribunalul a obligat Guvernul să ne furnizeze informații despre contractele de publicitate date preferențial anumitor ziare. Era în anul 2004 și ne luptam ca transparența să devină regulă.

România a semnat apoi tratatul de aderare și trebuia să intrăm în UE în 2007. Anul ăsta m-a găsit la Londra. Îmi intrase în cap că vreau să studiez afară, că România intră într-o eră nouă și eu trebuia să mă pregătesc.

Studiile în afaceri europene la Londra. Trendul ”Eu votez DNA!”

Am tras tare și am intrat și la Harvard, și la London School of Economics (LSE). Am renunțat la o carieră deja consolidată în România pentru că am fost mereu de părere că o țară mică depinde prea mult, și uneori prea tragic, de ce se întâmplă în marile capitale. Și că trebuie să fiu la curent cu mersul lumii.

Aveam deci de ales: în SUA politici publice sau în Marea Britanie politici europene? Alegerea a fost grea între cele două universități, dar am considerat că, în chiar anul aderării la UE, România intra într-o eră nouă, într-un proiect civilizațional care putea să transforme profund țara asta. Așa am câștigat o bursă a Guvernului britanic, prestigioasa bursă Chevening acordată pentru tineri cu potențial de lideri și am promis în proiectul meu că mă voi întoarce în România și voi pune bazele unei organizații de politici publice în afaceri europene, primul think-tank din România.

La Londra a fost frumos. Și al naibii de greu, că nu degeaba e LSE cea mai bună școală de științe sociale din lume (indiferent de ce spun concurenții noștri invidioși de la Oxford și Harvard).

De la LSE mi se trage fascinația pentru Parlamentul European. Am ales atunci cursul profesorului Simon Hix, o somitate în materie de afaceri europene, un curs doar despre Parlamentul European.

Parlamentul European este o instituție mai puțin iubită decât ar merita și mai puternică decât pare. Este instituția care ne reprezintă pe noi, cetățenii europeni, în mod direct. Nu guvernele, nu alte instituții intermediare. Și este o instituție cu o istorie fascinantă, dar despre asta vom mai vorbi în această campanie electorală internă a USR.

Am ales să scriu în teza mea de la LSE despre modul în care UE a influențat lupta anticorupție în România. În domeniul academic al ”influenței reformatoare a UE”, am ales o nișă foarte practică: UE și lupta anticorupție din România și am demonstrat că influența UE în reforma justiției din România s-a manifestat pentru schimbarea echilibrului intern, prin faptul că un număr mic totuși de ONG-uri, jurnaliști și câțiva oameni politici au putut începe un proces radical de impunere a statului de drept tocmai pentru că au fost susținuți de Comisie și de majorități din grupurile politice din Parlamentul European. E greu să ne aducem aminte azi cum arăta justiția înainte de 2004 – dar noi, veteranii acestei lupte, știm cum se schimbau sute de procurori peste noapte și fără nici un scandal public, cum ministrul Justiției decidea sentințe, cum CSM era de forma etc.

Totuși, concluzia tezei mele de la LSE era că fără o masă critică internă politică, lupta nu e câștigată. Vedem asta în aceste zile. Și mai vedem și că USR este sămânța care adună masa critică. Un partid radical pro-stat de drept, un partid care susține deschis MCV, un partid care mobilizează societatea pentru mesaje de bun simț ca #fărăpenali. Era doar un vis atunci. Acum existăm. Și nu plecăm, și nu cedăm!

Ba chiar, ne întindem la nivel european și vom contribui la întărirea proiectului nostru civilizațional: Uniunea Europeană a cetățenilor.

În română, teza mea de la LSE se găsește doar rezumată în postfața cărții ”Eu votez DNA!”. Am scris cartea asta în 2012, când guvernul Ponta a început primul asalt la adresa DNA și când instituția nu era încă populară în rândul publicului nostru, așa cum este acum. Mi-am pus la bătaie reputația și imaginea de intelectual public pentru a apăra o instituție. Am fost și criticat, și lăudat. La Antena 3 am fost tocat mărunt pe subiect câteva seri la rând. Dar am reușit să sparg bula tăcerii. Oamenii au scris ”Eu votez DNA” pe pancarte și au ieșit în piață. S-a creat trendul.

După studii, fondarea Centrului Român de Politici Europene

După ce am absolvit programul de politici europene de la London School of Economics, în 2008 am revenit în România, mai motivat, mai bine pregătit și cu o rețea solidă de cunoștințe din mediul academic. Eram pus pe treabă pentru a îndeplini promisiunea făcută Guvernului Majestății sale că România va avea un think-tank de afaceri europene. Și așa a apărut Centrul Român de Politici Europene (www.crpe.ro).

Împreună cu o echipă de experți am pus bazele acestei organizații care trebuia să furnizeze expertiză pe teme de nișă, dar vitale pentru România în UE. CRPE a fost obsesia, munca și cariera mea pentru următorii 6 ani. Am început într-o garsonieră fără căldură și am crescut constant. Proiecte câștigate întotdeauna transparent, competitiv, sursele de finanțare mereu vizibile public, reputația mereu importantă și impactul mereu demonstrabil.

Așa mă întrebau mulți dintre birocrații din ministere pe care îi puneam la muncă. ”Domnule consilier, dvs vă ocupați de UE, nu de sărăcie” sau ”debirocratizare”. Așa mi se spunea. Nu sunt omul care să stea cuminte în pătrățele convenabil trasate. Și acesta este un punct cheie al implicării mele: afacerile europene nu sunt despre diplomație, despre ce spune România la Bruxelles. Sunt și despre asta, dar sunt mult mai mult decât despre asta.

Afacerile europene sunt despre sărăcie pentru că nu putem fi o țară modernă, europeană cu 40% din populație în sărăcie. Și pentru asta ne-am asumat niște ținte de reducere a sărăciei în Strategia Europa 2020. Afacerile europene sunt despre debirocratizare, pentru că nu poți schimba o țară dacă nu poți schimba propria birocrație. Și de asta UE ne-a solicitat să avem un plan de debirocratizare și pentru asta UE ne dă fonduri europene.
Afacerile europene sunt despre clasa de mijloc la sate pentru că nu putem pretinde să luăm miliarde de euro de la UE pentru mediul rural și mediul rural să se afunde în depopulare, șomaj, debusolare și contraste sociale sud-americane.

În mai 2016 a trebuit să merg la Ministerul Fondurilor Europene. Era o criză imensă acolo. Așa am devenit ministru al Fondurilor Europene într-o misiune aproape imposibilă, trebuind să recuperez în câteva luni întârzieri de ani de zile, sub tirul public al celor care creaseră dezastrul. Mi-am creat reputația unui tip dintr-o bucată, care nu clipește la amenințări sau în fața unor decizii dificile, care organizează echipe și impune obiective clare pe care le urmărește indiferent de piedici. Nu poți să faci și treabă, și să nu superi pe unii interesați de starea de fapt, care te vor denigra pe unde apucă. Mereu aleg să fac ceea ce trebuie.

În doar șase luni de mandat, echipa pe care am condus-o la MFE – dintre care unii sunt activi acum în USR, pentru că echipele bune rămân unite – a pus la punct acreditarea Autorităților de Management, a recuperat din comă un sistem informatic în colaps și l-a readus pe linia de plutire, a publicat toată arhiva fondurilor europene pentru prima dată în România. Am deranjat și am demascat public o mafie sinistră care căpușa fondurile europene și ducea la vârful PSD (de unde ”simpatia” profundă cu care Liviu Dragnea și PSD mă tratează personal până azi). Am trimis cazuri la DNA.

3. USR în pragul alegerilor europene

Alegerile europarlamentare sunt primul pas dintre cei patru care trebuie să facă din USR partidul care va împinge o agendă cu adevărat reformistă pe agenda unei guvernări la care va participa. Alegerile europarlamentare reprezintă primul prag, urmează apoi prezidențialele, localele și parlamentarele. Doi ani intenși, în care trebuie să confirmăm.

De aceea, trebuie să fim serioși, organizați și stabili. Grupul europarlamentar trebuie să lanseze partidul pe orbita europeană. Grupul europarlamentar trebuie să devină unul dintre motoarele creșterii și confirmării partidului. USR este esențial pentru schimbarea României și grupul europarlamentar este esențial pentru USR.

Au existat viziuni diferite despre USR. Unii au dorit să ținem partidul închis, să crească controlat, și au lucrat în acest sens. M-am opus vehement acestei viziuni. Un partid nou și altfel e ca un avion: trebuie să aibă viteză ca să zboare. Am lansat dezbaterea internă înainte de adoptarea actualului statut, cu un document de propuneri asumat de mine și colegii deputați Tudor Benga și Adrian Prisnel, care se numea ”USR deschis și optimist”. Aceasta este viziunea care ne ghidează acum activitatea. Viziunea unui USR deschis, care crește, a fost îndeplinită cu multă muncă. Mi-am atras antipatia celor care se opuneau acestei deschideri, dar partidul a câștigat mii de noi membri valoroși. Am muncit mult și am reușit adoptarea unui Regulament de Admitere care stabilește reguli clare, simple și termene precise pentru primirea noilor membri, înlocuind sistemul impredictibil existent înainte să preiau portofoliul Extinderii. USR are astăzi responsabili de Extindere și echipe care muncesc în toate județele pentru atragerea de noi membri. USR are astăzi un sistem de împărțire a resurselor în funcție de performanțele filialelor.

Pe perioada campaniei electorale interne, pentru a mă concentra pe dialogul cu membrii, am decis să nu particip la ședințele și activitățile Biroului Național și să solicit un transfer temporar al atribuțiilor privind Extinderea. Indiferent de rezultat, mă voi întoarce la această misiune.

Bun venit noilor colegi! Ne așteaptă o călătorie lungă împreună. A salva România este un maraton. La care ne-am înhămat cu pasiune. Aceste alegeri interne sunt pasul zero, dinaintea primului pas mare. Să facem din ele un festival al democrației, dar și al seriozității, al proiectelor și al fair-playului.

USR trebuie să iasă din alegerile interne ca un partid solid, care își confirmă creșterea și care poate schimba România. Schimbarea României înseamnă europenizarea ei.

Până acum, populiștii au fost mai pricepuți în a vorbi cu cetățenii Europei. Până acum, populiștii au fost mai pricepuți în a spune oamenilor: suntem noi versus birocrații nealeși. Această dezbatere poate fi câștigată doar punând altfel balanța: Europa are nevoie de cetățeni care să se opună populiștilor. Avem nevoie să trimitem la Bruxelles europarlamentari care știu subiectele zilei, dar care le și pot explica simplu cetățenilor și care pot duce încrederea cetățenilor acolo.

USR este într-o companie selectă a noilor partide proeuropene: Ciudadanos, En Marche. Parlamentul European va fi vocea noastră. Federalismul cetățenesc va salva Uniunea Europeană. Sau Uniunea se va prăbuși. Și cu ea proiectul modernizării și scoaterii României din neo-feudalism.

Aceasta este platforma unui USR european pe care v-o propun: Uniunea Europeană a cetățenilor. Acesta este rolul nostru istoric. Port cu mine aceste valori din cariera mea anterioară politicii, sunt conștient de provocarea misiunii și aceasta este viziunea pe care v-o propun. Pentru ea mă voi lupta la Bruxelles dacă voi avea onoarea să vă reprezint acolo.

a. Anticorupția – Nu există o țară puternică cu un Stat corupt

România a demonstrat că poate lupta eficient cu corupția, mai ales corupția politică. Atacul lansat la adresa Justiției de actuala guvernare ne demonstrează acest lucru. Vechilor politicieni le este frică de instituții anticorupție eficiente, iar progresele înregistrate sunt rezultatul presiunii UE. Este ceea ce am demonstrat în teza mea de la LSE – “Eficacitatea condiționalităților anticorupție ale UE în România”. Transformarea făcută după 2004 a fost posibilă doar pentru că UE a susținut actorii reformiști – ONG-uri, presă, câțiva politicieni.

Reacția societății la încercările – unele momentan reușite – actualilor guvernanți de a stopa și de a decredibiliza lupta împotriva corupției ne demonstrează că societatea s-a schimbat ireversibil. Oamenii nu mai vor politicieni corupți, nu mai sunt dispuși să închidă ochii. Românii au devenit un exemplu în Europa și au arătat că schimbarea de mentalitate se poate face și în țările ex-comuniste.

PSD și ALDE spun că anticorupția strică imaginea României. Eu spun că, dimpotrivă, partidele corupte cum sunt PSD și ALDE strică imaginea României, iar noi ceilalți o salvăm. România poate și trebuie să folosească tema anticorupție. Putem fi un model. Suntem deja. Am lucrat ca expert în proiecte europene anticorupție unde am încercat transferul experiențelor românești în Republica Moldova, Ucraina sau în Balcanii de Vest. România fără PSD poate fi o țară care să susțină eforturile anticorupție la nivel european.

Datorită reputației pe care mi-am construit-o în domeniu, am fost unul dintre susținătorii la Bruxelles ai unui mecanism anticorupție aplicabil tuturor statelor membre UE. Forma finală adoptată a fost însă slăbită, mecanismul trebuie întărit. Ca europarlamentar voi continua această muncă: mecanismul paneuropean trebuie aplicat egal și serios tuturor statelor membre. Până atunci, MCV trebuie să rămână barometrul după care ne orientăm.

USR este singurul partid care a asumat clar și deschis susținerea MCV. Este singurul partid care luptă pentru apărarea principiilor luptei împotriva corupției și pentru continuarea acesteia. Uniunea Europeană ne poate sprijini să apărăm toate progresele înregistrate, dar este mai întâi nevoie ca NOI, cetățenii onești, să o facem activ, aici, în țară, pentru a avea succes.

b. Fonduri UE – Impactul este esențial

În următorul exercițiu financiar post-2020, Fondurile de coeziune, unul din principalii piloni a ceea ce numim generic se vor schimba. Politicii de Coeziune, cum a fost numită, va pune probleme României dacă nu ne schimbăm optica față de banii europeni – se va urmări în principal impactul proiectelor și nu doar simpla absorbție. Când eram ministru al Fondurilor Europene am întrebat public: arată România ca o țară care a absorbit 43 miliarde de euro din 2007 încoace? Am afirmat că România, ca societate, a ratat șansa de a folosi fondurile europene pentru o modernizare structurală – sunt proiecte reușite ici și colo, multe proiecte ratate, multă birocrație, un sistem mamut și ineficient al statului de tocat fondurile europene. Dar răspunsul la întrebarea mea e NU. Nu arată.

Am fost atunci criticat. Dar am spus adevărul. Avem nevoie de o schimbare radicală. Vom fi nepregătiți. Guvernarea USR va trebui să schimbe un macaz, altfel reforma coeziunii ne va lovi ca un tren de superviteză. Ca europarlamentar voi fi acolo unde se pregătește terenul pentru această schimbare.

Politica de coeziune va urmări doar eficiența – capitol la care noi suntem pe multe Programe Operaționale deficitari. Noua politică sub egida „mai multe rezultate cu mai puține resurse” ne va prinde nepregătiți dacă vom continua să parazităm proiectele finanțabile pe fondurile europene cu surse alternative mai scumpe dar mai ușor de fraudat din banii din bugetul de stat. Avem nevoie de o implicare mai eficientă din partea Bruxelles-ului în cheltuirea acestor fonduri – în termeni de strategie, consultanță, implementare. Uniunea Europeană nu poate sta pasivă și să constate eșecul. Trebuie mai mult, iar un europarlamentar cu greutate politică și expertiză în domeniu poate mișca lucrurile în această direcție.

c. Debirocratizare – Nu există Stat eficient fără o administrație modernă

România este una dintre ultimele țări din UE în ceea ce privește digitalizarea administrației publice. În același timp și în mod paradoxal, România se laudă cu internetul său de mare viteză și cu specialiștii în IT. Dacă la nivel european digitalizarea este una dintre priorități, noi am rămas prizonierii contractelor cu firmele de casă ale politicienilor, pe bani mulți și cu beneficii zero.
Ca și în cazul luptei împotriva corupției, UE poate juca un rol esențial în modernizarea administrației românești – numai cu presiune de la Bruxelles vom putea determina decidenții politici de la București să iasă din amorțeală și să ne ducă pe noi, cetățenii, în era modernă, digitală. Asta pentru că UE dă bani pentru reformarea administrației, digitalizare și debirocratizare.
Programul de guvernare al USR va cuprinde măsuri îndrăznețe de reformă, sunt convins, pentru că de capitolul administrație se ocupă Radu Mihaiu, fost secretar de stat în echipa condusă de mine la MFE. Dar ce face USR acasă trebuie dublat de acțiuni la Bruxelles, pentru a urmări ca fondurile pentru reforma administrației și debirocratizare să nu fie ca veșnicele proiecte de învârtit hârtii, ci să lase schimbări structurale în urmă.

d.Anti-sărăcie, abandon școlar și dezvoltare rurală – Nu există două Românii, toată România trebuie să intre în Europa.

România, una dintre țările UE cu cea mai ridicată rată a sărăciei în rândul populației, a eșuat în implementarea celor mai multe obiective din programul Agenda Europa2020.
Combaterea sărăciei trebuie să fie principalul obiectiv al unui guvern responsabil în România. Sărăcia este cea mai gravă problemă care afectează societatea în România, problemă căreia partidele care s-au succedat la putere în ultimii aproape 30 de ani nu au reușit să îi găsească o rezolvare. Avem un stat prea obtuz, fonduri publice cheltuite prost și nimic din politicile publice moderne anti-sărăcie nu e implementat în România.

Singura strategie coerentă de combatere a sărăciei în România a fost elaborată abia în anul 2016, în timpul guvernării tehnocrate, de o echipă pe care am coordonat-o. Am fost unul dintre autorii Pachetului Anti-Sărăcie, cel mai complex program de măsuri corelate care vizau toate categoriile de vârstă. Ca ministru al Fondurilor Europene, am lansat numeroase linii de finanțare care să susțină măsurile Pachetului Anti-Sărăcie. Numai prin programul “Școală pentru toți“, destinat reducerii ratei abandonului școlar, am alocat 193 de milioane de euro pentru măsuri de prevenire a părăsirii timpuri a școlii.

Prezentarea Pachetului Anti-Sărăcie în ședință de guvern, februarie 2017

Dezvoltarea clasei de mijloc din mediul rural este un alt obiectiv pe care România trebuie să îl urmărească pentru a combate eficient sărăcia. La cancelaria guvernului, am elaborat “Pachetul de sprijin pentru dezvoltarea clasei de mijloc de la sate“. În acest moment, în agricultura românească, s-a creat o falie imensă între marii producători și micii fermieri sau cei care practică agricultura de subzistență. Lipsa unei clase de mijloc de fermieri reprezintă o vulnerabilitate pentru agricultura românească și împiedică dezvoltarea comunităților rurale. Sprijinirea acestei clase de fermieri sau mici întreprinzători din mediul rural nu ține de politica de stânga sau de dreapta, este o responsabilitate a oricărei guvernări responsabile. Avem multe dintre instrumentele necesare pentru a oferi acest sprijin, avem fondurile europene necesare, oferite în special de Programul Național de Dezvoltare Rurală, ne lipsește o strategie coerentă și voință politică pentru a obține rezultate concrete.

La cancelaria guvernului, am elaborat “Pachetul de sprijin pentru dezvoltarea clasei de mijloc de la sate“.

Am contribuit la dezvoltarea viziunii USR privind agricultura, în programul din 2016, ducând mai departe munca din cadrul guvernului tehnocrat. Politica Agricolă Comună a UE va continua să se transforme. Va deveni mai complexă, riscant de complexă față de stadiul agriculturii românești.

Un europarlamentar cu expertiză și anvergură poate urmări și conecta dezbaterea de la Bruxelles cu realitatea din România și influența modul de implementare în România a deciziilor de acolo. Am făcut asta ca expert independent încă din 2013 și sper să o pot face din postura de europarlamentar.

e. România – stat serios, ancoră a valorilor europene în regiune

Politica externă a UE e complicată și pusă în dificultate în regiunea noastră. România are de ales între a fi parte din problemă sau parte din soluții. Relația cu Republica Moldova este una esențială pentru noi. O parte a națiunii române trăiește în afara UE.

În același timp, Republica Moldova este un spațiu complex, puțin înțeles în România dincolo de clișee facile. Am deschis la Chișinău prima filială a unui think-tank românesc – CRPE Republica Moldova. Câțiva ani am petrecut mult timp acolo, ajutând cu proiecte perioada frumoasă a negocierilor Bruxelles – Chișinău pentru Acordul de Parteneriat. Câțiva ani chiar a părut că Republica Moldova poate face pasul și că națiunea română se va regăsi între granițele Uniunii Europene, fără granițe, cu aceleași drepturi, aceeași piață, monedă comună. Expertiza noastră a fost apreciată acolo. Acum, Republica Moldova face regrese, a căzut pradă oligarhilor. Între oligarhi și Rusia, guvernele României cred că trebuie să aleagă mereu oligarhii. Este o falsă dilemă și o falsă alegere. Europenizarea relației cu Republica Moldova este o necesitate. Pentru asta voi milita în Parlamentul European.

România, ca stat membru UE, are obligația de a ajuta statele mai sărace să se dezvolte. Aceasta este așa numita Asistența Oficială pentru Dezvoltare. Ar trebui să o privim nu doar ca pe o obligație, ci ca o datorie, ca pe un semn al trecerii noastre în clubul statelor care ajută. Politica românească privind AOD este un instabilă, meschină și supusă politizării frecvente.

Ca expert independent am elaborat studii comparative, am organizat conferințe și schimburi de experiență. În 2016, ca membru al guvernului am contribuit la adoptarea legii care creează Agenția Românească pentru Dezvoltare – RoAid. Din păcate, legea zace neaplicată. Statele serioase fac din asta un brand de țară – cu toții știm de USAID care e agenția americană. Dar și state mai mici au asemenea activități care le dovedesc seriozitate ca state intrate în clubul select european; PolishAid sau SlovakAid sunt doar două exemple. RoAid trebuie să fie o agenție și un brand cu care să ne mândrim, pe care oameni din multe țări să se bazeze și să o salute. USR are obligația de a se angaja pentru asta în programul de guvernare. Ca europarlamentar USR voi milita pentru ca România să facă mai mult decât să își respect o obligație de stat membru, voi milita pentru ca RoAid să fie un motiv de mândrie pentru noi, românii cetățeni europeni.

Mai mult chiar, militez pentru o politică externă bazată pe moralitate. România a trecut prin vremuri negre în anii 1948 – 1989. În anii în care alte state comuniste se deschideau, România trecea chiar prin vremuri întunecate. O mână de dizidenți s-au opus atunci dictaturii. Ei au fost ajutați de diplomația occidentală. Avem mărturii și cărți despre cât de mult bine poate face un sprijin orientat spre dizidenți, nu spre puternicii vremelnici. Militez pentru ca România să fie o țară care apără acum dizidenții. Lucrez ca parlamentar român la proiectul unei legi Magnițky pentru România. Sergei Magnițky a fost un erou: un avocat rus care a denunțat fraude de proporții în care apropiați ai lui Vladimir Putin furau sute de milioane de dolari de la stat. Pentru asta a fost arestat și omorât în pușcărie. La nivel mondial, SUA, Canada și câteva state europene au adoptat legi Magnițky prin care se interzice intrarea în țară și sancțiuni pentru o serie de demnitari ruși implicați în crimă. Ba chiar, există acțiuni de a extinde principiul Magnițky la mai multe țări, la oficiali implicați în încălcarea drepturilor omului. Voi depune ca parlamentar, împreună cu Adrian Prisnel, o lege Magnițky pentru România, lucrată împreună cu organizația internațională care se ocupă de memoria și de promovarea principiilor Magnițky.

Ca europarlamentar voi susține promovarea legislației Magnițky la nivel european. Au existat trei rezoluții ale Parlamentului European care au chemat la crearea unui asemenea instrument împotriva regimului criminal condus de Vladimir Putin. Cei doi Înalți Reprezentanți pentru Politică Externă ai UE s-au opus. Înaltul Reprezentant este membru al Comisiei Europene și trebuie să fie confirmat de Parlamentul European, împreună cu întreaga echipă. Voi milita pentru ca USR să își asume un angajament: europarlamentarii noștri nu vor vota o Comisie din care face parte un Înalt Reprezentant care s-ar opune unei Legi Magnițky la nivel european.

În perioada următoare voi veni în toată țara să mă întâlnesc cu membrii USR. Am fost unul dintre cei care au promovat în Statut aceste alegeri interne pentru europarlamentare. Sunt mândru că facem asta. Sunt mândru că USR este un altfel de partid.

Ne vedem în filiale! Am mare încredere în voi, aveți încredere în mine!