– În februarie 2017, omul pus de Liviu Dragnea să-i conducă guvernul se afla în dificultate. OUG 13 adoptată noaptea de cabinetul său scosese lumea în stradă iar el tocmai fusese chemat la Bruxelles pentru a da lămuriri.

Grindeanu a găsit soluția folosită de mai toți colegii săi de partid pentru a ieși din încurcătură. Să mintă. I s-a ivit ocazia perfectă pe 18 februarie, când a fost degrabă invitat într-un studio tv, imediat după întoarcerea de la Bruxelles.

Psd-iștii încercau, la aceea dată, să ne convingă de necesitatea grațierii unor condamnați invocând o presupusă amendă pe care urma să o primim de la CEDO legată de condițiile din penitenciare. Vă aduceți aminte discursul.

În aceeași emisiune, domnul Grindeanu a ținut și el să ne anunțe că riscăm “să fim amendați” de CEDO cu 80 de milioane de euro. Pe an! S-a dovedit în final o minciună. Decizia pilot anunțată în aprilie nu prevedea nicio amendă pentru statul român. Nu cerea nici vreo lege a grațierii, dar aceasta este o altă poveste.

Citește

USR Policy Briefs

Din martie 2017 conduc departamentul de Politici Publice și Cercetare organizat pe lângă grupul parlamentar USR.

Toate documentele

Editoriale

Încă suntem cărăușii de hârtii ai statului român. De ce am cerut anchetă parlamentară pe sistemele IT

 

Anul trecut, când eram la Cancelaria Prim-ministrului Cioloș, am demarat un proces de debirocratizare, numit de presă Comisia de Tăiat Hârtii. A fost un efort uriaș, s-a lăsat cu o ordonanță de urgență (41/2016) și mai multe ordine de miniștri, asumate de colegii de cabinet (mai ales la Ministerul Muncii, la Finanțe și eu însumi, ca ministru al Fondurilor Europene, ulterior).

Totuși nu am reușit să urnim lucrurile atât cât ne-am dorit. Prietenii și cititorii de pe Facebook ne spuneau: dați, domle, o lege simplă: statul nu are voie să îți mai ceară un document care se află/poate fi emis de o altă instituție a statului. Cu această idee am plecat la drum. Însă viața reală, mai ales la stat, e mai complicată.

Citește articolul complet pe contributors.ro

Facebook

De ce am intrat în politică?

Am scris articolul de mai jos pe 26 octombrie 2016, atunci când am luat decizia de a părăsi fotoliul de ministru în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și să mă alătur echipei USR.

Decizia de a intra în politică nu a fost ușoară.

Am rămas loial tuturor principiilor pe care le enunțam în articolul de atunci.

De fapt, suntem mulți. Am ajuns de neignorat. Le e frică

A trecut mai puțin de un an de când coboram în stradă, cu Oana și cu Tudor cel mic, pentru că un guvern care tolera un sistem corupt nu-și asuma consecințele unei tragedii. Privind înapoi mi se pare că de atunci au trecut secole.

In decembrie 2015, premierul Dacian Cioloș m-a invitat să îi fiu alături la Cancelarie. La final de aprilie, premierul Ciolos mi-a cerut să merg la Ministerul Fondurilor Europene, un minister în criză din cauza indeciziilor anterioare.

Am văzut în aceste luni că poți să faci bine din aceste funcții cu încărcătură predominant politică.

Putem ignora politica, dar politica se va întoarce mereu împotriva noastră. Dacă fiecare luăm decizia rațională individual de a sta deoparte, rezultatul va fi o dramă colectivă: contraselecția elitei politice.

Citește articolul complet

Activitatea mea în guvernul Cioloș

Patru luni la Cancelaria Prim-ministrului
Bulanțul meu ca Ministru al Fondurilor Europene

Despre mine

Sunt tată, fiu, prieten, coleg, publicist, think tanker. Nimic din ce fac acum nu este împotriva a ceea ce am gândit şi făcut o viaţă. Conştiinţa m-a scos în stradă după Colectiv, în noiembrie 2015. Tot ea îmi dă acum putere să fac ca lucrurile să meargă în direcţia bună.
Mai multe despre mine