Fonduri europene pentru siguranţa rutieră – şi nu numai

MFE a deschis linii de finanţare pentru investiţii în siguranța rutieră, în fluidizarea traficului la punctele de frontieră, respectiv în reducerea impactului asupra mediului.

Pe larg, aici.

Bugetul este de 106,5 milioane de euro, din care siguranța rutieră are cea mai mare alocare – 85,2 milioane de euro.

Banii vor fi folosiţi pentru infrastructură şi dotarea cu echipamente.

  • De exemplu, la infrastructură intră construcţia de bariere de tip New Jersey (separatoare cum sunt cele pe DN spre Braşov), pe toate drumurile naţionale cu patru benzi fără protecţie între sensurile de mers.
  • Vor fi extinse sistemele de transport inteligente. Aceste sisteme integrate monitorizează traficul prin camere video, emit semnale de avertizare pentru reducerea vitezei, semnalează şoferii dacă s-au produs accidente, dar şi condiţiile meteo nefavorabile ş.a.m.d. Noi avem în special pe autostrăzi aşa ceva, dar nu funcţionează întotdeauna.
  • Vom finanţa crearea de perdele forestiere (arbori şi vegetaţie) şi parazăpezi artificiale, care să prevină înzăpezirea şoselelor
  • Vor fi îmbunătăţite trecerile la nivel peste calea ferată
  • De asemenea, drumurile naţionale cu profil periculos vor trece la un profil 2+1 benzi alternativ – li se adaugă o bandă de urgenţă, ca pe autostrăzi.

Este important să subliniem că, prin ghidurile lansate, Ministerul Fondurilor Europene facilitează accesul la finanţarea celor de mai sus, dar de pregătirea efectivă a proiectelor se va ocupa administratorul reţelei naţionale de transport. Proiectele de infrastructură vor avea buget de maxim 10% pentru informare şi educare.

Toate aceste măsuri sunt incluse în Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2016-2020, pe care Guvernul o va adopta în perioada următoare.

Acord cu BEI

Vom creşte capacitatea companiilor naţionale, ex. Metrorex, CNADNR, şi a administraţiei de a pregăti proiecte majore de investiţii. 

Asistenţa BEI va fi folosită de Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), cel mai mare Program Operaţional din România şi al doilea ca mărime din Uniunea Europeană. Vom creşte capacitatea Companiilor Naţionale (Metrorex, CNADNR, ş.a.) şi a administraţiei de a pregăti proiecte majore de investiţii.

Reamintesc că am lansat Ghidurile pentru 81% din fondurile POIM 2014 – 2020, adică avem 9.6 miliarde disponibile pentru accesare.

Acum vom folosi asistenţa BEI pentru desţelenirea muncii la proiecte pentru viitor.

“Să fie cu noroc”, i-am spus vice-preşedintelui BEI, Cristian Popa, azi, la schimbul documentelor.”

Pe larg, aici.

Știrile PRO TV, 12 Iulie 2016

Incepand din aceasta toamna, copiii din familii defavorizate vor putea primi bani pentru haine, rechizite si o masa calda, cu conditia sa mearga la scoala. Si adultii care vor dori sa se intoarca la studii vor primi burse gratie unui program de finantare europeana, care pune la dispozitie 193 de milioane de euro. In Romania, cifra abandonului scolar este alarmanta: aproape 20% dintre copii renunta sa mai invete carte.

Citeste tot articolul pe StirileProTV.ro.

Revista 22, 12 Iulie 2016

E vorba de niște inițiative individuale ale unor miniștri care au cerut voie primului ministru să iasă și să vorbescă și primul ministru a fost foarte bucuros să vadă această abordare. Eu, știind că muncesc 14 ore pe zi în minister și că am început să rezolv niște urgențe majore moștenite din trecut, nu puteam să stau și să văd diverși indivizi la televizor care spun prostii cu „rata de absorbție zero“, că „nu se face nimic pe fondurile europene“. Acest guvern, care are bune conexiuni la Bruxelles și expertiză excelentă, mult peste ce există în clasa politică, risca să aibă pe fondurile europene o problemă de imagine. Adică tocmai unde ne-am mișcat mai bine față de guvernele anterioare. Nu puteam să asist fără să fac nimic la această tentativă de manipulare grosieră pe tema fondurilor europene. Și am zis că trebuie să ieșim. O nevoie similară simțeau și Dragoș Pâslaru, și Raluca Prună etc. Au fost niște inițiative pe care primul ministru le-a sprijinit și le încurajează acum în guvern.

Citeste tot articolul pe Revista22.ro.

România Start-up Plus, pentru micii antreprenori

Este simplu: vor fi administratori de grant care vor alege, transparent şi competitiv, oameni cu potenţial de antreprenori.

Aceştia vor primi pregătire şi mentorat, plus 24.000 de euro pentru a începe afacerea.

Dacă vor reuşi să se stabilizeze să vândă, vor mai primi încă 16.000 de euro.

Asta punem astăzi în dezbatere publică.

Este o variantă îmbunătăţită a Programului România Start-Up, mai simplu de implementat şi cu orientare spre piaţă.

Nu verificăm criterii administrative, ci premiem performanţa în vânzări.

Aşteptăm comentarii, şi deschidem call-ul ASAP, imediat după perioada de consultare publică.

Şcoală pentru toţi

Lansăm astăzi “Şcoală pentru toţi”. Folosim fondurile europene pentru a ţine copiii la şcoală.

“Şcoală pentru Toţi” va fi momentul zero pentru o nouă abordare a politicilor contra abandonului şcolar. Finanţăm proiecte la nivel de şcoală, unde fiecare comunitate alege măsurile care i se potrivesc cel mai bine.

Ghidul este simplu, scurt, uşor de înţeles – 20 de pagini pentru un call care adună mai multe obiective specifice, în cadrul unui Program cap-coadă.

Îl punem azi în dezbatere publică, aşteptăm opinii.

Pentru mine, este fructificarea eforturilor a luni de zile, începute cu Pachetul Antisărăcie şi continuate la MFE.

Citiţi mai multe aici.

România Liberă, 7 Iulie 2016

Cristian Ghinea a declarat, într-un interviu acordat „Româ­niei libere“, că țara noastră a abordat complet eronat programul de finanţare cunoscut ca „Planul Juncker“, trimiţând toate proiectele pentru care avea nevoie de bani. Ministrul a anunțat că va avea o primă întâlnire cu mediul bancar, încercând să soluţioneze „divorţul“ dintre bănci şi fondurile europene, în speranţa impulsionării implicării acestora în absorbţia banilor comunitari.

Citeste tot articolul pe RomaniaLibera.ro.

Din culisele unui pachet legislativ – mamut

M-am întors la premier nervos, mărturisesc, şi i-am spus: Nu merge să-i convingem pe fiecare în parte. Ori facem noi acest pachet legislativ şi îl impunem –debirocratizarea administraţiei –, ori nu rezolvăm nimic.

HotNews.ro: Şi până la urmă s-a ajuns la impunere?

Cristian Ghinea: Prim-ministrul a zis: „Da, scrieţi-l voi!”

Andra este autoarea, este juristă.

Apoi a mai apărut un blocaj, pentru că sistemul de legiferare şi de decizie prespune avize fix de la cei cărora trebuie să le bagi pe gât schimbările. Şi am început un al doilea push, cu avize, avize, avize, telefoane de la Dragoş Tudorache, şeful Cancelariei.

Eu, la un moment dat, am ieşit de pe firul ăsta, pentru că am fost trimis la Ministerul Fondurilor Europene şi Andra a rămas cu avize, avize, avize, până când din nou a ajuns problema la prim-ministru.

A zis: „Ce se mai întâmplă?”. „Păi, nu avem avize”. A spus: „În două săptămâni avizele sau vă dau pe toţi afară”.

Şi aşa s-a ajuns la celebra şedinţă de Guvern care s-a terminat la 9 seara.

Vedeţi aici povestea  „Comisiei de tăiat hârtii” şi răspunsurile la întrebările cititorilor: