181 de zile de decizii – 28 aprilie – 26 octombrie 2016

La Ministerul Fondurilor Europene am fost trimis de premierul Dacian Cioloș să fac management de criză și asta am făcut. Am acceptat pentru că nu mi-e teamă de provocări.

Am preluat instituția într-un moment de criză: lansarea Programelor Operaționale 2014 – 2020 mult întârziată, blocaje în închiderea Programelor 2007 – 2013. Am întâlnit aceeași situație ca peste tot în sectorul public: fugă de răspundere, demnitari convinși că dacă nu își asumă nicio decizie nu pot greși.

Nu mi-a fost frică de decizii. Am luat multe, imediat, și am acționat hotărât. Probabil am greșit uneori. E inevitabil atunci când muncești, lucrezi sub presiunea timpului și trebuie să iei decizii grele. Am decis, am răspuns atacurilor publice, am demascat prostia, corupția și ticăloșia. Nu mi-a fost frică. În tot acest timp, am simțit sprijinul cetățenilor.

Acest scurt bilanț spune povestea acestor 6 luni de mandat la MFE.

poc

Programul Operațional Competitivitate (POC)

656 milioane euro puşi în mişcare pentru competitivitatea economică.

POC era Programul Operațional 2014 – 2020 cel mai avansat în procesul de lansare. Însă erau blocaje majore provocate din lipsa de decizii. În prima săptămână de mandat am luat toate deciziile necesare deblocării. Concret:
Pe Axa Prioritară 1 (Cercetare, inovare) – procesul de evaluare fusese finalizat, dar întârziase contractarea. Companiile și universitățile fuseseră anunțate drept câștigătoare, dar așteptau de mai bine de jumătate de an semnarea contractelor. Absurd. Am decis imediat schimbarea managementului și deblocarea contractării.

  • 155 de proiecte de cercetare/inovarea căror valoare totală de finanțare nerambursabilă aprobată este de 1.2 miliarde lei.
  • Am deblocat contractul de finanțare pentru faza a II-a a proiectului „Extreme Light Infrastructure ― Nuclear Physics” (ELI―NP), așa numitul ”laser de la Măgurele”. Proiectul are o valoare de 310 milioane euro, din care faza a doua este de 174 milioane.
  • Proiectul „Danubius” – care face din România și Delta Dunării un pol al cercetării în domeniul apelor – era blocat pentru că de ani buni institutele de cercetare și câteva ministere nu se puneau de acord privind prioritățile și cofinanțarea. Am rezolvat problema printr-un Memorandum adoptat de Guvern, care stabilește toții pașii necesari. Dacă veți auzi peste câțiva ani, politicieni care inaugurează un mare centru de cercetare dedicat Deltei Dunării la Murighiol, să știți de unde a plecat povestea.

Pe Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă au fost lansate două apeluri de proiecte, pentru un buget de 46,1 milioane euro.

poad

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD)

60 de milioane de euro pe an pentru un ajutor care în prezent, așa cum a fost gândit în programarea inițială, face o diferență prea mică în viețile celor cu adevărat săraci. Aproape în fiecare zi de mandat am primit cereri de la primării și prefecturi din țară care nu știu ce să facă cu conservele care zac în depozite. România este una dintre cele mai sărace țări din UE. Uniunea ne oferă fonduri pentru a ajuta cazurile de sărăcie extremă. De acești bani, România ține conserve în depozite. Deși se știe problema, nimeni nu face nimic de ani de zile. Toți au justificări: o procedură complicată, o achiziție la fel etc. Am pus piciorul în prag. Am negociat cu Comisia Europeană – nici ea foarte convinsă că România poate adopta un mecanism flexibil – o alocare a banilor pentru rechizite și îmbrăcăminte pentru copiii săraci care merg la școală. În ceea ce privește alimentele, am decis să alocăm fondurile către actorii sociali care ajută deja oamenii săraci prin cantine sociale (mulțumim Bisericii Ortodoxe și celorlalte entități cu care ne-am consultat – munca lor socială ne-a inspirat). Pachetul de schimbare a POAD este gata. Viitorul guvern trebuie doar să îl aplice.

28 aprilie: ajutor care face o diferență prea mică în viețile celor cu adevărat săraci.
octombrie: POAD reconfigurat pentru ajutorarea celor cu adevărat aflaţi în sărăcie extremă.

poim

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM)

La preluarea mandatului, ghidurile erau blocate în proceduri. Detalii ar fi multe, dar nu sunt interesante, de fapt. Lansarea rapidă a ghidurilor înseamnă acum apeluri active pentru 9,84 miliarde euro.
Am deschis în 6 luni 10 apeluri noi, crescând suma totală pusă la dispoziția beneficiarilor de la 3,5 miliarde cât era în aprilie la 9,8 miliarde euro în octombrie. Altfel spus, din toți banii pentru infrastructură puși la dispoziție de UE în 2014 – 2020, am lansat 82% (de la 29% cât era înainte de mandatul meu).

pocu

Programul Operațional Capital Uman (POCU)

28 aprilie: 0 (zero) apeluri deschise într-un Program agreat cu Comisia Europeană încă din februarie 2015.

Guvernul Ponta a tras mâța de coadă. În special pentru că și-a obișnuit abonații politici la fonduri europene, cu proiecte gen POSDRU și nu a știut cum să demareze un Program care nu ar mai trebui să fie ca POSDRU.

20 octombrie: sunt active 10 apeluri de proiecte, cu o alocare totală de 768,24 milioane euro. Las la minister alte 3 ghiduri în consultare publică. În total, am direcţionat 833 milioane de euro înspre educaţie, dezvoltare locală, antreprenoriat, sănătate şi economie socială: bani pentru nevoi reale, nu pentru sistemul de ”experți POSDRU” și clientela politică. Asta mi-a atras ura grupului de ”experți” pregătiți să toace bani pe conferințe acoperite de hârtii, în stil POSDRU. Ei au fost susținuți de Ana Birchall, Președinta Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaților, care tolerează din 2012, sistemul ineficient și risipitor de management al fondurilor europene. Ana Birchall este cel mai vechi demnitar din zona fondurilor europene: s-au schimbat 5 miniștri în mandatul ei, timp în care nu a făcut decât să susțină grupuri de interese dubioase. Dezgustul față de acest mod de a face politică au contribuit la decizia de a candida.

Cele 10 apeluri deschise sunt:

  • 1. Dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate, cu o alocare de 186 milioane euro.
  • 2. Dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome, cu o alocare de 111,5 milioane euro. Comunităților locale pot dezvolta cu acesti bani strategii anti-sărăcie. Secretarul de stat Ciprian Necula a fost responsabil și lider pe acest proiect. Salut prezența sa pe lista de candidați la alegerile din 2016, chiar dacă de la un partid pe care nu îl apreciez.
  • 3. Școală pentru toți, cu o alocare de 173,2 milioane euro, pentru proiecte la nivel de școală în scopul reducerii abandonului școlar, în funcție de nevoile copiilor în pericol de a părăsi sistemul educațional.
  • 4. Profesori motivati in scoli defavorizate, cu o alocare de 25 milioane euro: trimitem profesori pregătiți, cu burse, în școli defavorizate.
  • 5. Solidar, cu o alocare de 20 milioane euro: consolidăm capacitatea întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă.
  • 6. România Start-up Plus, cu o alocare de 105 milioane euro: sprijinim antreprenorii și stimulăm crearea de locuri de muncă.
  • 7. Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, cu o alocare de 5 milioane de euro: bani pentru proiecte integrate care pot fi folosiți de autoritățile publice locale în parteneriat cu ONG sau cu Grupuri de Acțiune Locală.
  • 8. Stagii de practică în sectorul agroalimentar, industrie și servicii, cu o alocare de 47,8 milioane euro, pentru programe de învățare la locul de muncă adresate elevilor de gimnaziu, liceenilor şi studenților din post-liceal și din școlile de maiștri.
  • 9. Formarea personalului implicat în implementarea programelor prioritare din sănătate, cu o alocare de 64,74 milioane de euro.
  • 10. Diaspora Start-Up: 30 milioane de euro destinați subvențiilor pentru lansarea afacerilor în țară a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Ghidurile în consultare publică vor sta la baza apelurilor de proiecte pentru actualizarea curriculumului național obligatoriu de gimnaziu (38,35 milioane euro), pentru educație de calitate la nivel ante-preșcolar (13,5 milioane euro) și pentru dezinstituționalizarea copiilor din centrele de plasament (13 milioane euro).

granturi

Fondurile norvegiene

În iunie am demarat negocierile cu guvernele norvegian și islandez pentru alocarea financiară a granturilor 2014 – 2020.

Am închis negocierile în septembrie, România fiind prima țară beneficiară din Uniunea Europeană care închide aceste negocieri.

Alocarea financiară a crescut pentru 2014 – 2020 la 502 milioane de euro, față de 306 milioane în perioada 2007 – 2013.

Au crescut alocările financiare pentru toate programele, creșteri semnificative fiind pentru programele anti-sărăcie, justiție, mediu și societate civilă. Am inclus unele dintre măsurile asumate de Guvernul Dacian Cioloș în Pachetul Anti-sărăcie (februarie 2016) ca zone de interes special în negocierile cu guvernul norvegian. Astfel, vor fi proiecte dedicate de menținere la școală a copiilor din ghetouri prin implicare în activități sportive, caravane medicale la sate, educație pentru familiile bătrânilor afectați de boli neuro-degenerative sau pentru montarea de panouri solare pentru casele din satele izolate. Următorul guvern va trebui să concretizeze aceste negocieri și alocări financiare în proiecte detaliate.

transparenta

Transparență și debirocratizare

Cetățenii au dreptul să știe cum se cheltuie banii publici. Am publicat arhiva electronică a fondurilor europene 2007 – 2013 – un adevărat MFEleaks făcut de bunăvoie: 16.056 contracte de finanțare și 151.348 contracte de achiziție din fonduri europene publicate.
Am eliminat elementele de confidențialitate din contractele aferente proiectelor din fonduri europene pentru perioada bugetara 2014-2020. Am emis un ordin de ministru prin care noul contract cadru cu fonduri europene va oferi posibilitatea tuturor celor interesați să afle detalii despre proiecte – anumite elemente precum bugetul, activitățile, impactul, resursele umane nu pot secretizate în nicio circumstanță.
Comisia de tăiat hârtii a dat roade și la MFE: ministerul nu mai solicită copii legalizate, cazierul judiciar va fi cerut de instituție direct de la MAI, iar cazierul fiscal va fi solicitat de către MFE direct de la ANAF.

La 100 de zile de mandat am prezentat un raport complet, pe care îl puteți citi aici.

De fapt, suntem mulți. Am ajuns de neignorat. Le e frică

A trecut mai puțin de un an de când coboram în stradă, cu Oana și cu Tudor cel mic, pentru că un guvern care tolera un sistem corupt nu-și asuma consecințele unei tragedii. Privind înapoi mi se pare că de atunci au trecut secole.

Premierul Dacian Cioloș m-a invitat să îi fiu alături la Cancelarie. Urma să mă ocup de afaceri europene. Cu timpul am ajuns să mă ocup de mai mult de atât. Erau atât de multe de făcut la Cancelarie…

La Palatul Victoria am demarat Pachetul Anti-Sărăcie – prima dată când statul român pune la un loc bani europeni și de la buget și stabilește ținte imediate pentru proiecte anti-sărăcie, nu strategii și bla-bla-uri populiste. Am demarat Comisia de Tăiat Hârtii și maisimplu.gov.ro – prima dată când statul român se aliază de la nivel înalt cu cetățeanul pentru a stopa buruienile birocrației. Un exercițiu finalizat în câteva pachete de OUG-uri și HG-uri care au simplificat viața oamenilor. Un exercițiu cu atât de mult succes încât până și partidul-stat PSD încearcă să îl copieze acum.

Am demarat Pachetul ”Clasa de Mijloc la Sate” – prima dată când statul român pune în centrul politicilor rurale ferma comercială de familie, care poate scoate satul românesc din sărăcie.

 

La final de aprilie, premierul Ciolos mi-a cerut să merg la Ministerul Fondurilor Europene, un minister în criză din cauza indeciziilor anterioare. Am găsit cel mai sensibil Program Operațional – POCU – fără niciun apel pentru proiecte lansat, deși fusese aprobat în februarie 2015. Am deschis, în 6 luni, 10 apeluri în valoare de 768 de milioane de euro. Am găsit Programul de Infrastructură încurcat în birocrație. Am deschis și acolo 10 apeluri în valoare de 7 miliarde de euro. Tot în 6 luni. Practic, am găsit Programele 2014 – 2020 blocate sau întârziate și am ajuns să lansăm în medie un apel de proiecte la 6 zile. Am reorganizat ministerul, i-am dat noi sarcini, fără costuri suplimentare pentru buget.

Toate acestea au fost exerciții de voință. Pe care mulți politicieni de până acum au fost prea dezinteresați să le fi făcut.

Am văzut în aceste luni că poți să faci bine din aceste funcții cu încărcătură predominant politică. Că poți, de exemplu, să demarezi cu bani europeni cel mai amplu proiect de reducere a abandonului școlar – 173 de milioane de euro pentru 30.000 de copii. Ai nevoie de voință și mult efort să schimbi modul de lucru al unui stat anchilozat.

Și încă e prea puțin. România trebuie sa continue războiul cu birocrația, războiul cu sărăcia, războiul cu corupția și lupta cu nesimțirea politică.

Putem ignora politica, dar politica se va întoarce mereu împotriva noastră. Dacă fiecare luăm decizia rațională individual de a sta deoparte, rezultatul va fi o dramă colectivă: contraselecția elitei politice.

De fapt, nu putem fugi de politică, pentru că ne ajunge din urmă.

Mă bucură susținerea publică pentru Platforma #Romania100 lansată de premierul Dacian Cioloș. Ne-au pus la guvern doar ca să câștige timp. Au crezut că vom uita, că vom pleca, că ne va fi frică. Am ajuns de neignorat. Frica e la ei, sunt derutați. Această campanie va fi despre continuarea unui mod onest de a guverna versus întoarcerea celui vechi.

Am demarat discuții cu USR acum mai bine de o lună. Public și transparent, așa cum fac mereu. Am fost mai mulți miniștri care am luat în calcul o implicare. Îi înțeleg pe cei care au decis să rămână în guvern. Eram și eu pe punctul de a o face. La minister, am deschis câte un apel de proiecte la fiecare 6 zile. Pentru mine, ca ministru, cele 46 de zile până la alegeri ar fi putut însemna mult. Las în urmă la minister o echipă sudată care va continua proiectele.

Dragoș, Vlad și alți prieteni care rămâneți în guvern ca miniștri – știu și mi-ați spus că sunteți alături de mine!

Eu am ales să pun acum umărul în altă parte.

Și alții au decis la fel. 7 secretari de stat și consilieri vor fi pe listele USR. Pentru că USR respectă cinstea și profesionalismul guvernului condus de Dacian Cioloș.

Am fost în aceste ultime luni, mai puțin de un an, în avangarda forței reformiste, am început războaie fiind puțini, izolați la vârf. Dar suntem, de fapt, mulți. Nicușor Dan, Clotilde Armand, Cristi Ghica și ceilalți ne-au arătat că suntem mult mai mulți. Merg azi alături de ei pentru că vreau să continuăm împreună. USR e forța care va duce mai departe lupta noastră. Pentru că termitele trebuie oprite să ne dărâme casa în cap.

Sunt Cristian Ghinea și de azi vă cer votul. Pentru că politica poate și trebuie să fie o forță a binelui.

cristian-ghinea-guvern-2

MFE anunță deschiderea apelului de proiecte „Formarea personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate”

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) anunță deschiderea apelului de proiecte „Formarea personalului implicat în implementarea programelor prioritare de sănătate”, cu o alocare de 64,74 milioane de euro din Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020 (POCU), primul dintr-o serie de apeluri destinate domeniului medical din România.

Cristian Ghinea, ministru: „Acesta este al zecelea apel de proiecte deschis din POCU. Când am venit la Minister erau zero apeluri deschise. Cu alte cuvinte, deși POCU a fost finalizat în februarie 2015, Guvernul anterior nu a lansat niciun apel. În total, am direcţionat până acum aproape 800 milioane de euro înspre educaţie, dezvoltare locală, sănătate, antreprenoriat, sănătate şi economie socială.”

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro

Comisia Europeană recunoaste progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante

Comisia Europeană a notificat formal România în legătură cu ridicarea condiționalității G5, referitoare la existenţa unui cadru legislativ pentru aplicarea efectivă a normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în domeniul fondurilor structurale și de investiții europene. Ţara noastră devine astfel primul stat membru al Uniunii Europene care îndeplineşte condiționalitatea privind ajutorul de stat, evitând astfel o posibilă suspendare a plăţilor. Autorităţile de la Bruxelles declară îndeplinit Planul de acțiune convenit de responsabilii români cu oficialii Comisiei Europene.

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro

MFE finanțează legătura între învățământ și piața muncii: 47,8 de milioane de euro pentru stagii de practică plătite

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a deschis apelul de proiecte „Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii”, cu o alocare totală de peste 47,8 mil. euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

Fondurile europene destinate acestui apel au ca obiectiv creşterea numărului absolvenţilor integraţi pe piaţa muncii, prin susţinerea programelor de învățare la locul de muncă pentru elevii din învăţământul gimnazial, liceal şi post-liceal, inclusiv şcoli de maiştri.

„O şcoală ruptă de practică e bună doar pentru diplome fără valoare. Am fost recent la Alba Iulia și Oradea, unde am vorbit cu investitori ce se plâng că forța de muncă nu e bine pregătită. Prin această linie de finanțare, oamenii vor fi formaţi direct în companii, prin parteneriate între acestea și licee” a declarat Cristian GHINEA, ministrul Fondurilor Europene.

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro

România este prima țară care semnează memorandumurile pentru Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, în valoare totală de 502,5 milioane euro

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene și doamna Elsbeth Tronstad, secretar de stat în cadrul Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe, au semnat astăzi, 13 octombrie 2016, Memorandumurile de Înțelegere prin care România beneficiază de 502,5 milioane euro fonduri externe nerambursabile prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021.

„Datorită eforturilor Guvernului României și ale partenerilor noștri din Norvegia, Islanda și Liechtenstein, am reușit încheierea acestor acorduri într-un timp scurt, fapt ce va permite o perioadă mai extinsă pentru pregătirea și implementarea proiectelor. Așa cum am menționat și cu alte ocazii, consider că Granturile SEE și Norvegiene constituie un model de bune practici în accesarea fondurilor externe nerambursabile, ce pune accent în primul rând pe rezultate”, a declarat Cristian Ghinea.

„Este important pentru Guvernul nostru ca Granturile SEE și Norvegiene să fie utilizate în scopul întăririi eforturilor și a cooperării pentru dezvoltare economică și progres în Europa. Acest acord, semnat cu România astăzi, va constitui cadrul necesar acestei colaborări”, a precizat Elisabeth Vik Aspaker, ministrul norvegian pentru SEE și Afaceri Europene.

Detalii, aici: fonduri-ue.ro

Programul Diaspora Start-up: se deschide apelul pentru propuneri de scheme de grant

Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, deschid astăzi, 12 octombrie 2016, apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

În prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară. Entitățile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizați, publici și privați; organizații sindicale și patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; autorități ale administrației publice locale (unități administrativ-teritoriale); asociații profesionale; camere de comerț și industrie; ONG-uri; universități; Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și instituții/ agenții/ organizații subordonate/ coordonate de acesta; parteneriate între categoriile mai sus menționate.

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro

MFE pune la dispoziţia cetăţenilor arhiva electronică SMIS 2007 – 2013

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) publică arhiva electronică SMIS, care conţine proiectele şi contractele de achiziţie aferente programelor operaţionale 2007-2013.

MFE oferă acces liber la informații, în format de date deschise (open data), referitoare la utilizarea fondurilor europene în exerciţiul financiar european 2007-2013: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări.

„Am promis transparenţă şi asta înseamnă transparenţă: publicarea detaliilor despre 16.056 contracte de finanţare şi 151.348 contracte de achiziţie din fonduri europene. Mulțumesc secretarului de stat Radu Mihaiu care a lucrat la partea tehnică a acestei operațiuni. Mulțumesc Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic și ONG-urilor care au venit cu idei în cadrul consultărilor organizate pe acest subiect” a declarat Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.

Bazele de date deschise disponibile sunt completate periodic de către departamentele specializate din MFE. Echipa IT a realizat un script care va asigura actualizarea lunară a bazelor de date deschise cu informaţiile noi, încărcate în arhiva SMIS. Echipa de comunicare va anonimiza datele cu caracter personal ale persoanelor fizice care sunt părţi în contractele de achiziţie aferente proiectelor din fonduri europene.

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro

MFE introduce noi standarde de transparență privind contractele de finanțare din fonduri europene

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, a semnat astăzi Ordinul privind aprobarea formatului standard al Contractului/Deciziei de finanţare – condiţii generale aplicabil pentru perioada de programare 2014-2020, prin care este introdus un articol dedicat transparenţei.

Acesta defineşte contractul de finanţare, împreună cu anexele şi documentele vizând executarea lui, ca fiind informaţii de interes public în condiţiile Legii 544/2001. Mai mult, documentul MFE listează explicit elementele care nu pot avea caracter de confidenţialitate.

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro

Întrevedere între ministrul Fondurilor Europene şi preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag

Cristian GHINEA, ministrul Fondurilor Europene, a avut o întrevedere cu Gunther KRICHBAUM, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.

Parlamentarul german s-a interesat de situaţia fondurilor europene în România, de stadiul lansării apelurilor de proiecte şi a declarat că apreciază “deschiderea spre dialog şi progresele înregistrate de Ministerul Fondurilor Europene de la București”.

Pe larg, aici: fonduri-ue.ro