Digi 24, 28 Iunie

Există suficiente formule prin care diferite state, care nu sunt membre ale blocului comunitar, să facă parte, totuşi, din zona economică europeană. O spune ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, în privinţa urmărilor Brexit-ului. El a dat exemplu Norvegia, care plăteşte o sumă importantă, inclusiv României, ca să aibă acces la piaţa comună a Uniunii Europene.

Citeste tot articolul pe Digi24.ro.

TVR, 23 Iunie 2016

Cristian Ghinea, despre Brexit: E ca o căsătorie în care avem discuţia divorţăm – nu divorţăm. Orice soluţie ai, tot rămâne un resentiment.

Citeste tot articolul pe Stiri.tvr.ro.

Scrisoare deschisă către dl. Victor Ponta, şeful Guvernului între 2012 – 2015

Stimate domnule Ponta,

Aţi început de curând o campanie agresivă la adresa Guvernului Cioloş, printre altele, pe tema fondurilor europene. Acest Guvern s-a obişnuit să nu răspundă atacurilor politicianiste şi să ne vedem de treabă, conform proverbului despre caravană şi câini.

Însă aţi depăşit limita bunei cuviinţe. Oamenii aud de la dumneavoastră că Dacian Cioloş şi echipa lui sunt „jemenfişişti” – că ne doare în cot, pe româneşte –, iar de la colegii dumneavoastră de partid aud chiar că „acţionăm împotriva României”.

Domnule Ponta, o să vă dau câteva exemple de „jemenfişism” din timpul guvernării dumneavoastră, care vor rămâne în istorie. Oamenii vor compara cu ce a făcut Dacian Cioloş pentru această ţară şi vor trage singuri concluziile.

Să le luăm pe rând.
OAMENII DE LA SATE
Dacian Cioloş este românul care a adaptat Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene la realitatea agriculturii din România. Agricultura noastră fragmentată, ţărănească, are acum şansa dezvoltării prin ceea ce toată lumea numeşte „Reforma Cioloş”.

Doar că Guvernul condus de dumneavoastră nu a avut priceperea să fructifice la maximum această reformă. Aţi exclus cea mai mare parte dintre fermieri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), acţionând doar în interesul marii agriculturi industriale. Aţi ignorat, astfel, cu bună ştiinţă, nevoile oamenilor de la sate. Aceştia nu-şi pot creşte gospodăriile şi continuă să trăiască de azi pe mâine.

Acum lucrăm să schimbăm acest Program – am creat un întreg pachet privind Clasa de Mijloc de la sate – vă invit să-l citiţi pentru a vedea ce înseamnă o viziune patriotică despre satul românesc şi oamenii lui. Să ai determinarea şi capacitatea să influenţezi politicile la nivel european înseamnă să-ţi pese şi să acţionezi pentru binele ultimului sat din ţara ta.
Dumneavoastră vreţi să ţineţi satele în dependenţă, ca să obţineţi voturi.
FUNCŢIONARII DAU DIN UMĂR ŞI ŞOPTESC
Domnule Ponta, a te durea în cot de români înseamnă să acaparezi sistemul informatic al ţării, să-l foloseşti în interesul personal, să încurci şi să umileşti cetăţenii punându-i pe drumuri de la o instituţie a statului la alta. În procesul de debirocratizare început de Guvernul Cioloş ne-am lovit des de sisteme informatice prost croite, ineficiente şi scumpe, dar mai ales incapabile să comunice unele cu altele. Întrebând cum s-a ajuns la asta, funcţionarii dau din umeri şi şoptesc: „Ghiţă”.

Mă opresc la Sistemul Unic de Management al Informaţiei pentru Instrumentele Structurale (SMIS), pentru că SMIS asigură legătura între autorităţile române şi Comisia Europeană. SMIS este vital, pentru că doar într-o platformă digitală interactivă poţi urmări traseul fiecărui eurocent, de la momentul contractării fondurilor până la ultimul decont de la Comisia Europeană. O căutare prin camioane de hârtii nu numai că nu permite acest lucru, dar ascunde adevărata destinaţie a banilor.

Ştiaţi încă din 2013 – prin Regulamentul Parlamentului European nr. 1303 – că avem nevoie de un sistem IT funcţional care să rezolve transparenţa banilor europeni. Aţi avut doi ani la dispoziţie să rezolvaţi această necesitate. Nu aţi făcut-o. Nu aţi ştiut sau nu aţi vrut? Ştiţi ce şoptesc angajaţii din Ministerul pe care l-am preluat despre informatizarea din timpul dumneavoastră? Aţi ghicit: „Ghiţă”.

Aţi creat un mecanism greu de desfăcut acum, despre care organismele internaţionale de luptă împotriva fraudei vorbesc cu voce tare de ani de zile.
Acest mecanism de fraudare îl vedem zi de zi la televizor.

Acest mecanism este sursa întârzierii desemnării pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020. Lucrăm la pachetul de desemnare într-un ritm pe care miniştrii dumneavoastră l-ar găsi nerezonabil, pentru că ne-aţi lăsat puţin timp la dispoziţie. Am fi mers mai repede dacă nu am fi fost nevoiţi să demonstrăm, la fiecare pas, ce vom face pentru ca banii publici europeni să nu mai fie furaţi.
Însă vă asigur: acest mecanism va dispărea odată ce sistemul IT va asigura urmărirea şi transparenţa totală a circuitului banilor europeni. Da, închiderea robinetului stârneşte unele furii – le vedem deja cu toţii.
ŞI DESPRE RATA DE ABSORBŢIE
Repetaţi obsesiv că România are absorbţie zero şi că e singura ţară din Uniunea Europeană în această situaţie.

Domnule Ponta, fie dezinformaţi, fie manipulaţi cu bună ştiinţă.

România a demarat absorbţia. În luna mai au început primele plăţi de la Comisie din noul exerciţiu financiar: 57 de milioane de euro. Sunt cifrele oficiale ale Comisiei Europene.
De ce nu le daţi oamenilor informaţia completă?

  • Aceea că, fiind la început de exerciţiu bugetar european, rata de absorbţie este nerelevantă, fiind sub 1% în ţări campioane precum Polonia şi Cehia.
  • Media UE este de 1,5%
  • Trei state din UE au zero absorbţie, dar România nu este printre ele.

Acum, relevantă este lansarea de ghiduri şi proiecte. Guvernul Cioloş a lansat ghiduri pentru 12,2 miliarde de euro. Dacă includem şi dezvoltarea rurală sunt 14,9 miliarde euro.
Pe scurt: în acest moment primim proiecte pentru 44,99% din fondurile structurale şi de investiţii – să rostiţi acest procent la televizor –, iar acest lucru este posibil doar graţie eforturilor Guvernului pe care îl acuzaţi că e dezinteresat de soarta ţării.

Mai reţineţi o cifră: 1,9 miliarde de euro. Atât a adus Guvernul Dacian Cioloş în ţară în ultimele opt luni, sumă corespunzătoare unui salt de 10% al ratei de absorbţie, din exerciţiul financiar 2007 – 2013, la închiderea căruia lucrăm.

 

AŢI NEGLIJAT PREGĂTIREA ABSORBŢIEI
Înainte ca exerciţiul bugetar european să înceapă, statele membre UE agreează cu Comisia Europeană o listă de condiţii. Fiecare stat trebuie să îndeplinească aceste condiţionalităţi ex-ante, pentru un impact benefic al investiţiilor banului public european.

Dumneavoastră aţi negociat aceste condiţionalităţi. Dumneavoastră aţi semnat Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană. Apoi le-aţi neglijat, deşi ştiaţi că până în decembrie 2016 trebuie îndeplinite toate cele câteva zeci de condiţionalităţi, în caz contrar fondurile europene vor fi din nou blocate. Ceea ce s-a şi întâmplat pe vremea dumneavoastră.

Guvernul condus de dumneavoastră nu a fost în stare nici să facă un Plan naţional pentru gestionarea deşeurilor. A decis că are nevoie de consultanţi. Licitaţia a fost sub semnul întrebării şi s-au pierdut doi ani. Acum lucrăm contra-timp la acest plan, ca să facem în câteva luni o muncă de ani.

 

SIBIU-PITEŞTI, CINE ÎŞI ASUMĂ ÎNTÂRZIEREA?
Domnule Ponta, înainte să deveniţi şef al Guvernului, România începuse racordarea la coridorul european de transport din care face parte autostrada Sibiu – Piteşti.

În 2012 licitaţia pentru studiul de fezabilitate era lansată. Aţi anulat licitaţia în noiembrie 2012, doar pentru că aţi crezut că puteţi muta un coridor european de transport potrivit fanteziilor dumneavoastră electorale. Aţi ratat trei ani, aţi relansat aceeaşi licitaţie în 2015, gândită însă greşit – o demonstrează acum realitatea din teren.

Domnule Ponta, dacă românii nu aveau ghinionul să vă aibă prim-ministru, autostrada Piteşti – Sibiu ar fi fost acum mai bine de jumătate construită.

Politicile de infrastructură se răzbună pentru orice întârziere. Abia în 2014 v-aţi trezit că nu aţi pregătit nimic. Pachetele de proiecte ar fi trebuit să fie concepute cu ani înainte ca Programele Operaţionale să fie negociate cu UE. Aţi negociat Programele cu conducta de proiecte goală.

Târziu, în 2014, dl. Dan Şova a lansat concomitent 10 studii de fezabilitate pentru autostrăzi, dar licitaţiile au fost atât de prost făcute încât au fost anulate. Tot de către Guvernul Ponta.

 

CULMEA INCOMPETENŢEI
Guvernul dumneavoastră a atins culmea incompetenţei cu celebrul Plan Juncker, o competiţie deschisă între toate Statele Membre care nu primesc alocări pe ţară, ci în funcţie de maturitatea proiectelor trimise.

Guvernul Ponta a trimis o listă cu nu mai puţin de 200 proiecte în 2014. Dintre acestea, au fost acceptate 0 (zero), că tot vă place să promovaţi această cifră.

În schimb, sub mandatul actualului Guvern, în 2016 au fost deja transmise la Comisia Europeană 5 proiecte din domeniul energiei şi transporturilor care au trecut de faza de analiză a Comisiei Europene, fiind publicate oficial, şi care pot atrage finanţare de la bănci şi alţi investitori. Urmează şi altele.

Spuneţi că tehnocraţilor nu le pasă de ţară? Aceşti tehnocraţi vor lăsa în urmă proiecte pe care – sperăm, spre binele ţării – politicieni ca dumneavoastră nu le mai pot strica.

 

ŞI TOTUŞI, UNDE AM GREŞIT
Domnule Ponta, când eraţi în Opoziţie, în 2011, m-aţi invitat la prânz. Voiaţi să aflaţi cum vede un lider al societăţii civile reforma statului român. A fost o discuţie agreabilă. V-am lăsat atunci un document scris cu câteva idei, din care se creionau direcţii de reformă. V-am spus că doar prin reformă şi seriozitate puteţi rămâne în istorie.

M-am înşelat: puteţi rămâne şi altfel, dar din cu totul alte motive.

Acest Guvern, din care fac parte, a greşit fiind prea elegant până acum. Nu am sărit la atacuri, n-am guvernat la televiziune. Am muncit tăcuţi la repararea politicilor lăsate de politicieni ca dumneavoastră.

A venit vremea să vorbim. Vom mai vorbi. Şi nu în şoaptă.

 

Cristian GHINEA
Ministru al Fondurilor Europene

Republica, 15 Iunie 2016

Tăierea hârtiilor care îi pun inutil pe drumuri pe oameni s-a dovedit o misiunea dificilă pentru Cabinetul Cioloș, spune ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, unul dintre cei care a inițiat proiectul pe vremea când era consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru.

Citeste tot articolul pe Republica.ro

MagicGov

Despre patriotismul oamenilor normali.

În week-end am fost acasă la Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătății. Vlad a transformat casa părintească din Brănești, județul Dâmbovița, într-o tabără pentru copiii bolnavi de cancer.

Vlad ne-a invitat să discutăm proiectele de la Guvern cu implicații comune în societate. Trei miniștri – Sănătate, Muncă-Familie-Protecție Socială și Fonduri Europene – am pus cap la cap propuneri și am luat decizii.

Văzând pozele, gândindu-mă la oamenii minunați care au venit cu noi la Guvern, îmi vine în minte un singur lucru: renunțare.

Toți cei pe care îi veți vedea în aceste fotografii au în comun o renunțare. Sunt oameni cu cariere, firme, organizații, pe care le-au pus în paranteză pentru câteva luni pentru a lucra pentru guvern.

Acesta este patriotismul oamenilor normali.

Patru luni la Cancelarie

M-am alăturat echipei Guvernului Dacian Cioloș în decembrie 2015, atunci când am fost numit consilier de stat pentru afaceri europene, funcție în care am rămas până în data de 28 aprilie 2016, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene.

Deși am petrecut doar patru luni la Cancelaria prim-ministrului, sunt foarte mândru că am demarat câteva proiecte de impact.

Comisia de tăiat hârtii, probabil cel mai cunoscut dintre aceste proiecte, este inițiativa de care sunt cel mai mândru. A dat startul unui amplu proces de debirocratizare a instituțiilor publice din România, proces pe care guvernul Cioloș îl continuă.

Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate este destinat să aplice cu adevărat reforma Cioloș a Politicii Agricole Comune.

Cel mai complex proiect elaborat în timpul petrecut la Cancelarie este Pachetul național anti-sărăcie. Am continuat să sprijin măsurile acestuia din postura de ministru al Fondurilor Europene, asigurând finanțare pentru măsuri.

De asemenea, am contribuit la reorganizarea sistemului de luare a decizilor privind afacerile europene, prin centralizarea și coordonarea acestora la nivelul Canelariei.