La Ministerul Fondurilor Europene am fost trimis de premierul Dacian Cioloș să fac management de criză și asta am făcut. Am acceptat pentru că nu mi-e teamă de provocări.

Am preluat instituția într-un moment de criză: lansarea Programelor Operaționale 2014 – 2020 mult întârziată, blocaje în închiderea Programelor 2007 – 2013. Am întâlnit aceeași situație ca peste tot în sectorul public: fugă de răspundere, demnitari convinși că dacă nu își asumă nicio decizie nu pot greși.

Nu mi-a fost frică de decizii. Am luat multe, imediat, și am acționat hotărât. Probabil am greșit uneori. E inevitabil atunci când muncești, lucrezi sub presiunea timpului și trebuie să iei decizii grele. Am decis, am răspuns atacurilor publice, am demascat prostia, corupția și ticăloșia. Nu mi-a fost frică. În tot acest timp, am simțit sprijinul cetățenilor.

Acest scurt bilanț spune povestea acestor 6 luni de mandat la MFE.

poc

Programul Operațional Competitivitate (POC)

656 milioane euro puşi în mişcare pentru competitivitatea economică.

POC era Programul Operațional 2014 – 2020 cel mai avansat în procesul de lansare. Însă erau blocaje majore provocate din lipsa de decizii. În prima săptămână de mandat am luat toate deciziile necesare deblocării. Concret:
Pe Axa Prioritară 1 (Cercetare, inovare) – procesul de evaluare fusese finalizat, dar întârziase contractarea. Companiile și universitățile fuseseră anunțate drept câștigătoare, dar așteptau de mai bine de jumătate de an semnarea contractelor. Absurd. Am decis imediat schimbarea managementului și deblocarea contractării.

  • 155 de proiecte de cercetare/inovarea căror valoare totală de finanțare nerambursabilă aprobată este de 1.2 miliarde lei.
  • Am deblocat contractul de finanțare pentru faza a II-a a proiectului „Extreme Light Infrastructure ― Nuclear Physics” (ELI―NP), așa numitul ”laser de la Măgurele”. Proiectul are o valoare de 310 milioane euro, din care faza a doua este de 174 milioane.
  • Proiectul „Danubius” – care face din România și Delta Dunării un pol al cercetării în domeniul apelor – era blocat pentru că de ani buni institutele de cercetare și câteva ministere nu se puneau de acord privind prioritățile și cofinanțarea. Am rezolvat problema printr-un Memorandum adoptat de Guvern, care stabilește toții pașii necesari. Dacă veți auzi peste câțiva ani, politicieni care inaugurează un mare centru de cercetare dedicat Deltei Dunării la Murighiol, să știți de unde a plecat povestea.

Pe Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informației și Comunicației (TIC) pentru o economie digitală competitivă au fost lansate două apeluri de proiecte, pentru un buget de 46,1 milioane euro.

poad

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD)

60 de milioane de euro pe an pentru un ajutor care în prezent, așa cum a fost gândit în programarea inițială, face o diferență prea mică în viețile celor cu adevărat săraci. Aproape în fiecare zi de mandat am primit cereri de la primării și prefecturi din țară care nu știu ce să facă cu conservele care zac în depozite. România este una dintre cele mai sărace țări din UE. Uniunea ne oferă fonduri pentru a ajuta cazurile de sărăcie extremă. De acești bani, România ține conserve în depozite. Deși se știe problema, nimeni nu face nimic de ani de zile. Toți au justificări: o procedură complicată, o achiziție la fel etc. Am pus piciorul în prag. Am negociat cu Comisia Europeană – nici ea foarte convinsă că România poate adopta un mecanism flexibil – o alocare a banilor pentru rechizite și îmbrăcăminte pentru copiii săraci care merg la școală. În ceea ce privește alimentele, am decis să alocăm fondurile către actorii sociali care ajută deja oamenii săraci prin cantine sociale (mulțumim Bisericii Ortodoxe și celorlalte entități cu care ne-am consultat – munca lor socială ne-a inspirat). Pachetul de schimbare a POAD este gata. Viitorul guvern trebuie doar să îl aplice.

28 aprilie: ajutor care face o diferență prea mică în viețile celor cu adevărat săraci.
octombrie: POAD reconfigurat pentru ajutorarea celor cu adevărat aflaţi în sărăcie extremă.

poim

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM)

La preluarea mandatului, ghidurile erau blocate în proceduri. Detalii ar fi multe, dar nu sunt interesante, de fapt. Lansarea rapidă a ghidurilor înseamnă acum apeluri active pentru 9,84 miliarde euro.
Am deschis în 6 luni 10 apeluri noi, crescând suma totală pusă la dispoziția beneficiarilor de la 3,5 miliarde cât era în aprilie la 9,8 miliarde euro în octombrie. Altfel spus, din toți banii pentru infrastructură puși la dispoziție de UE în 2014 – 2020, am lansat 82% (de la 29% cât era înainte de mandatul meu).

pocu

Programul Operațional Capital Uman (POCU)

28 aprilie: 0 (zero) apeluri deschise într-un Program agreat cu Comisia Europeană încă din februarie 2015.

Guvernul Ponta a tras mâța de coadă. În special pentru că și-a obișnuit abonații politici la fonduri europene, cu proiecte gen POSDRU și nu a știut cum să demareze un Program care nu ar mai trebui să fie ca POSDRU.

20 octombrie: sunt active 10 apeluri de proiecte, cu o alocare totală de 768,24 milioane euro. Las la minister alte 3 ghiduri în consultare publică. În total, am direcţionat 833 milioane de euro înspre educaţie, dezvoltare locală, antreprenoriat, sănătate şi economie socială: bani pentru nevoi reale, nu pentru sistemul de ”experți POSDRU” și clientela politică. Asta mi-a atras ura grupului de ”experți” pregătiți să toace bani pe conferințe acoperite de hârtii, în stil POSDRU. Ei au fost susținuți de Ana Birchall, Președinta Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaților, care tolerează din 2012, sistemul ineficient și risipitor de management al fondurilor europene. Ana Birchall este cel mai vechi demnitar din zona fondurilor europene: s-au schimbat 5 miniștri în mandatul ei, timp în care nu a făcut decât să susțină grupuri de interese dubioase. Dezgustul față de acest mod de a face politică au contribuit la decizia de a candida.

Cele 10 apeluri deschise sunt:

  • 1. Dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate, cu o alocare de 186 milioane euro.
  • 2. Dezvoltarea locală integrată în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome, cu o alocare de 111,5 milioane euro. Comunităților locale pot dezvolta cu acesti bani strategii anti-sărăcie. Secretarul de stat Ciprian Necula a fost responsabil și lider pe acest proiect. Salut prezența sa pe lista de candidați la alegerile din 2016, chiar dacă de la un partid pe care nu îl apreciez.
  • 3. Școală pentru toți, cu o alocare de 173,2 milioane euro, pentru proiecte la nivel de școală în scopul reducerii abandonului școlar, în funcție de nevoile copiilor în pericol de a părăsi sistemul educațional.
  • 4. Profesori motivati in scoli defavorizate, cu o alocare de 25 milioane euro: trimitem profesori pregătiți, cu burse, în școli defavorizate.
  • 5. Solidar, cu o alocare de 20 milioane euro: consolidăm capacitatea întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă.
  • 6. România Start-up Plus, cu o alocare de 105 milioane euro: sprijinim antreprenorii și stimulăm crearea de locuri de muncă.
  • 7. Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, cu o alocare de 5 milioane de euro: bani pentru proiecte integrate care pot fi folosiți de autoritățile publice locale în parteneriat cu ONG sau cu Grupuri de Acțiune Locală.
  • 8. Stagii de practică în sectorul agroalimentar, industrie și servicii, cu o alocare de 47,8 milioane euro, pentru programe de învățare la locul de muncă adresate elevilor de gimnaziu, liceenilor şi studenților din post-liceal și din școlile de maiștri.
  • 9. Formarea personalului implicat în implementarea programelor prioritare din sănătate, cu o alocare de 64,74 milioane de euro.
  • 10. Diaspora Start-Up: 30 milioane de euro destinați subvențiilor pentru lansarea afacerilor în țară a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate.

Ghidurile în consultare publică vor sta la baza apelurilor de proiecte pentru actualizarea curriculumului național obligatoriu de gimnaziu (38,35 milioane euro), pentru educație de calitate la nivel ante-preșcolar (13,5 milioane euro) și pentru dezinstituționalizarea copiilor din centrele de plasament (13 milioane euro).

granturi

Fondurile norvegiene

În iunie am demarat negocierile cu guvernele norvegian și islandez pentru alocarea financiară a granturilor 2014 – 2020.

Am închis negocierile în septembrie, România fiind prima țară beneficiară din Uniunea Europeană care închide aceste negocieri.

Alocarea financiară a crescut pentru 2014 – 2020 la 502 milioane de euro, față de 306 milioane în perioada 2007 – 2013.

Au crescut alocările financiare pentru toate programele, creșteri semnificative fiind pentru programele anti-sărăcie, justiție, mediu și societate civilă. Am inclus unele dintre măsurile asumate de Guvernul Dacian Cioloș în Pachetul Anti-sărăcie (februarie 2016) ca zone de interes special în negocierile cu guvernul norvegian. Astfel, vor fi proiecte dedicate de menținere la școală a copiilor din ghetouri prin implicare în activități sportive, caravane medicale la sate, educație pentru familiile bătrânilor afectați de boli neuro-degenerative sau pentru montarea de panouri solare pentru casele din satele izolate. Următorul guvern va trebui să concretizeze aceste negocieri și alocări financiare în proiecte detaliate.

transparenta

Transparență și debirocratizare

Cetățenii au dreptul să știe cum se cheltuie banii publici. Am publicat arhiva electronică a fondurilor europene 2007 – 2013 – un adevărat MFEleaks făcut de bunăvoie: 16.056 contracte de finanțare și 151.348 contracte de achiziție din fonduri europene publicate.
Am eliminat elementele de confidențialitate din contractele aferente proiectelor din fonduri europene pentru perioada bugetara 2014-2020. Am emis un ordin de ministru prin care noul contract cadru cu fonduri europene va oferi posibilitatea tuturor celor interesați să afle detalii despre proiecte – anumite elemente precum bugetul, activitățile, impactul, resursele umane nu pot secretizate în nicio circumstanță.
Comisia de tăiat hârtii a dat roade și la MFE: ministerul nu mai solicită copii legalizate, cazierul judiciar va fi cerut de instituție direct de la MAI, iar cazierul fiscal va fi solicitat de către MFE direct de la ANAF.

La 100 de zile de mandat am prezentat un raport complet, pe care îl puteți citi aici.