Sunt tată, fiu, prieten, coleg, publicist, think tanker.
De curând, sunt politician. Nimic din ce fac acum nu este împotriva a ceea ce am gândit şi făcut o viaţă.
Cerem mărirea bugetului UE pentru infrastructură, agricultură, tranziție energetică și reforme structurale care se discută azi în Consiliul European
Consider, alături de colegii din delegația Alianței USR PLUS în Parlamentul European, că nu este deloc mulțumitoare propunerea de buget multianual pentru perioada 2021-2027 prezentată de președintele Consiliului European care nu se ridică la nivelul ambițiilor declarate ale UE.
România are în continuare nevoie de sprijin european pentru dezvoltarea infrastructurii, fie că vorbim de autostrăzi, de căi ferate sau de proiecte de apă și canalizare, dar și pentru obiective realizate doar parțial până acum: combaterea abandonului școlar cu bani europeni sau creșterea accesului la servicii medicale.
Fac un apel la guvern să folosească inteligent banii din bugetul curent și ne luptăm în Parlamentul European pentru a menține alocațiile pentru viitor.
Îi cerem Președintelui Klaus Iohannis și Guvernului interimar al României să nu accepte un buget european decât dacă va asigura un nivel consistent de finanțare atât pentru politicile tradiționale care asigură continuarea dezvoltării economiei, infrastructurii și sprijină mediul rural, cât și pentru noile priorități de mediu și digitalizare care reprezintă o oportunitate pentru UE și România.
Volumul total propus al bugetului multianual este mult sub obiectivul asumat de Parlamentul European, mai puțin chiar și decât propunerea modestă a Comisiei Europene.
Pentru România este esențial ca Uniunea Europeană să finanțeze în mod corect noile priorități privind Pactul Verde European și agenda de transformare digitală dar fără a afecta politicile tradiționale cum sunt politica de coeziune și politica agricolă comună. Nivelul de finanțare propus nu permite susținerea adecvată a acestor politici europene esențiale pentru dezvoltarea României și a UE.
În ceea ce privește politica de coeziune, considerăm că tăierea suplimentară de 7 miliarde de euro față de propunerea Comisiei nu trebuie să ducă la scăderi ale alocărilor pentru statele membre cu regiunile cel mai puțin dezvoltate așa cum este și România, care au cea mai mare nevoie de acești bani. Pe de altă parte, susținem propunerea președintelui Consiliului European, Charles Michel, de a introduce o flexibilitate mai mare în ceea ce privește alegerea priorităților pentru care statele membre decid să folosească fondurile europene.
În ceea ce privește fondurile pentru agricultură, deși considerăm ca fiind pozitivă creșterea gradului de flexibilitate între cei doi piloni ai PAC, credem că nivelul fondurilor disponibile - în special pentru pilonul 2 de dezvoltare rurală - este insuficient și va pune în pericol investițiile în zona rurală care sunt extrem de necesare în țări ca România.
De asemenea, credem că mecanismul propus pentru egalizarea treptată a nivelului plăților directe între statele membre nu este suficient de ambițios, fermierii români fiind în continuare discriminați în comparație cu cei din statele membre vechi ale UE. E nevoie de continuarea mecanismului introdus de Dacian Cioloș prin care era susținută creșterea treptată a subvențiilor pentru agricultorii din statele membre care au aderat mai târziu la UE.
Noua propunere de buget consfințește promisiunea Comisiei de a aloca bani într-un Fond pentru Tranziție Justă care sa ajute regiuni ca Gorjul sau Valea Jiului dar credem ca e necesară suplimentarea fondurilor actuale de 7.5 miliarde (din care 757 milioane de euro destinate României) pentru ca aceste zone să poată face cu adevărat față tranziției către un model economic mai puțin poluant care să fie bazat inclusiv pe energia nucleară și gaz.
În același timp, susținem suplimentarea bugetului UE pentru programul Erasmus+ care permite elevilor și studenților să urmeze programe de mobilitate în țările europene și care este foarte popular în rândul tinerilor din România.
Nu în ultimul rând, credem că România are nevoie de sprijinul UE pentru a realiza reforme structurale, să modernizeze administrația și să fie în măsură să adere la zona euro și de aceea nu susținem propunerea de reducere a alocării pentru Instrumentul de Convergență și Reforme.
Patru luni la Cancelarie
/0 Comentarii/în Blog /de EditorM-am alăturat echipei Guvernului Dacian Cioloș în decembrie 2015, atunci când am fost numit consilier de stat pentru afaceri europene, funcție în care am rămas până în data de 28 aprilie 2016, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene. Deși am petrecut doar patru luni la Cancelaria prim-ministrului, sunt foarte mândru că am […]