Guvernul adoptă legea tehnocrată a asistenței medicale comunitare. Ce trebuie făcut mai departe

USR Policy Brief 5

autori: Alina Seghedi, Tudor Pop, deputat, membru în Comisia de Sănătate

Proiectul de lege privind asistența medicală comunitară, adoptat de guvernul Cioloș în octombrie 2016, a fost preluat pe 27 februarie 2017 de guvernul Grindeanu și adoptat sub formă de ordonanță de urgență.

Această ordonanță reglementează activitatea a două ocupații importante pentru accesul oamenilor din comunitățile defavorizate la serviciile medicale.

Asistentul medical comunitar și mediatorul sanitar au ca misiune să meargă în comunitățile sărace și, prin dialog cu membrii acestora, să identifice posibile necesități medicale. Practic, aceștia verifică dacă persoane din rândul unei comunități ar putea avea nevoie de servicii medicale și îi ajută să ajungă la medic. Diferența între cele două specializări este că, spre deosebire de mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar urmează și cursuri speciale de formare în asistență medicală.

Salutăm faptul că noul guvern apreciază și continuă munca echipei formate din specialiști din mai multe ministere și care a fost susținută puternic de Cancelaria Prim-ministrului anul trecut pentru a găsi cele mai bune soluții de reglementare, sub umbrela Pachetului Anti-Sărăcie. Dată fiind importanța activității asistenților medicali comunitari, vom susține aprobarea acestei ordonanțe în Parlament și vom participa activ atât la procesul de consultare pentru realizarea normelor metodologice, cât și la monitorizarea aplicării acestora la firul ierbii.

De ce e importantă asistența medicală comunitară?

În comunitățile marginalizate, accesul la servicii de sănătate este redus, mai ales în sate și în orașele mici, unde mulți oameni locuiesc la distanțe de câțiva kilometri buni de cabinetul medical, fără nicio variantă de transport public. Din studiile de teren făcute de echipa care a elaborat legea, în locuri ca Floroaia Mică, un cartier din Întorsura Buzăului, părinții sunt nevoiți să meargă pe jos, cu copiii în brațe, uneori la temperaturi de -20 de grade, câte opt km dus-întors până la cabinetul medical, iar medicii de familie nu ajung în comunitatea săracă decât pentru urgențe sau pentru a vizita copiii nou-născuți. Același lucru se întâmplă în multe zone rurale, cum ar fi satul Hetea din comuna Vâlcele, județul Covasna, unde oamenii au de mers șase km până la cabinetul medicului de familie, trei dintre aceștia pe un drum de munte greu accesibil iarna. Chiar și în unele localități mici unde medicul de familie este aproape, cum ar fi comuna Apold, din județul Mureș, sunt farmacii care nu au program zilnic sau nu au medicamentele necesare, iar oamenii sunt nevoiți să meargă în cel mai apropiat oraș pentru a le cumpăra – lucru pe care de multe ori nu îl fac la timp, pentru că nu au bani de transport.

România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, de 2,4 ori peste media europeană (~4‰ în 2011) – cu risc de deces mai mare în mediul rural decât în urban (de peste 50%). 57% dintre decese sunt în prima lună de viață. Multe survin la domiciliu, fără asistență medicală pentru boala cauzatoare de deces. Tot în 2011, riscul de deces matern la naştere era de circa cinci ori mai mare în România decât în UE.

În familiile sărace, foarte puțini copii beneficiază de analizele de bază necesare pentru intrarea la grădiniță sau școală sau au fost vreodată la un consult oftalmologic, stomatologic sau logopedic, în ciuda problemelor evidente pe care le sesizează profesorii. Există comunități întregi în care rata de vaccinare e sub 60% (în condițiile în care procentul de siguranță este 95%). Educația pentru sănătate și igienă în aceste comunități e deseori inexistentă, iar serviciile de planificare familială sunt reduse, deși rata natalității în rândurile celui mai sărac segment de populație este cel puțin de două ori mai mare decât rata medie în România. Numărul minorelor însărcinate, din familii defavorizate, este în creștere constantă în ultimii ani, iar multe mame tinere din cele mai sărace comunități ajung pentru prima dată la medicul ginecolog atunci când nasc.

Aceste lucruri se întâmplă mai ales în zonele unde nu există mediator sanitar sau asistent medical comunitar, medicul de familie ajunge rar, nivelul de educație al oamenilor este foarte scăzut, iar cel de sărăcie este mare. Conform legislației din 2008, Primăriile pot angaja asistent medical comunitar sau mediator sanitar, plătit de Ministerul Sănătății. Multe însă nu reușesc să facă acest lucru, fie pentru că nu cunosc bine legislația, fie pentru că nu îndeplinesc condițiile din norme (spre exemplu, nu au suficiente persoane de etnie romă autodeclarate). Cu toate acestea, rolul mediatorului sanitar este extrem de important, în special în satele izolate sau în cele în care oamenii sunt extrem de săraci și au un nivel scăzut de educație.

Ce face această ordonanță de urgență

Ordonanța de urgență recent aprobată are două scopuri: pe de o parte, reglementează activitatea asistenților medicali comunitari, prin actualizarea, corelarea și completarea unor prevederi existente anterior în mai multe acte legislative și prin reglementarea naturii medico-sociale a activității lor. Pe de altă parte, facilitează accesarea fondurilor europene nerambursabile, prin faptul că definește, din perspectiva Ministerului Sănătății, centrele comunitare integrate.

Aceste centre oferă, într-un singur loc, servicii sociale, medicale și, ideal, și educaționale. Acum, oamenii din comunități defavorizate trebuie să meargă în mai multe locuri de fiecare dată când au nevoie de câte un tip de sprijin, și deseori specialiștii care îi ajută nu comunică între ei, ceea ce face ca unele probleme grave să scape printre crăpături și să rămână nerezolvate. Ordonanța de urgență a asistenței medicale comunitare le permite primăriilor să înființeze și să finanțeze aceste centre, pentru a veni în ajutorul oamenilor săraci, aduce toate serviciile sociale de bază de care persoanele defavorizate ar putea avea nevoie într-un singur loc și le face astfel mai accesibile.

Banii pentru salariile asistenților medicali comunitari și pentru cheltuieli minime de dotare vor veni de la Ministerul Sănătății, către primării. Cheltuielile cu formarea asistenților medicali comunitari și activitatea lor directă vor putea fi finanțate din fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman. Construcția sau renovarea centrelor comunitare integrate vor fi finanțate tot din fonduri europene prin Programul Operațional Regional. Pe perioada exercițiului financiar 2007-2013, au existat multe situații când România a reușit să obțină fonduri pentru clădiri, fără însă să poată asigura și serviciile pentru care au fost construite acestea. Ca urmare, numeroase clădiri ridicate cu bani europeni au rămas goale. Pentru a evita repetarea acestor situații în perioada 2014-2020, Comisia Europeană a cerut României să nu mai finanțeze “clădiri fără oameni”.

În cazul asistenței medicale comunitare, banii pentru construirea sau renovarea centrelor comunitare integrate nu puteau fi dați decât în momentul în care România demonstra că știe ce nevoi sunt și că are un plan care să arate că va interveni exact acolo unde sunt identificate aceste nevoi (“maparea serviciilor din sănătate”) și că strategiile și legislația sunt armonizate în așa fel încât în momentul în care aceste clădiri vor fi funcționale, să existe și specialiștii care să lucreze în centre (asistenții medicali comunitari/mediatorii sanitari, asistenții sociali și consilierii/mediatorii școlari). Anul trecut, Ministerul Sănătății a lucrat în ritm rapid la realizarea acestei mapări, întârziate din 2015 și a ajuns la un acord de principiu cu Comisia Europeană.

Avem nevoie de profesionalizarea serviciilor comunitare

Din 2008, de când activitatea de asistență medicală comunitară a fost descentralizată, asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari, care erau inițial angajați și supervizați metodologic de Ministerul Sănătății prin Direcțiile de Sănătate Publică județene, au devenit angajați ai primăriilor, cu coordonarea metodologică a Ministerului Sănătății. În practică, acest lucru a însemnat fie că multe primării nu au mai continuat să îi angajeze pe acești oameni, pentru că nu au înțeles cum să le includă posturile în organigrama primăriei sau nu au înțeles că fondurile pentru plata salariilor vin de la Ministerul Sănătății, fie că, în lipsa unei monitorizări adecvate din partea Direcțiilor de Sănătate Publică, mulți asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari sunt folosiți ca un fel de ajutor al asistenților sociali sau pentru alte treburi organizatorice sau birocratice din primării, fără să mai aibă timp să se ocupe de partea de sănătate, pentru care sunt de fapt plătiți.

La nivelul persoanelor defavorizate, acest lucru se traduce prin acces limitat la servicii de sănătate, în special în comunitățile rurale, sărace, cu mulți romi sau cu un grad ridicat de izolare. Concret, rate mari de copii nevaccinați, femei însărcinate care ajung pentru prima dată la medic abia atunci când nasc, persoane care nu au medic de familie și mulți oameni care ajung la doctor numai în faze avansate de boală, când nu se mai poate face prea mult pentru ei etc.

Care sunt pașii următori?

Pentru că toate aceste probleme nu vor fi rezolvate de simpla existență a unei reglementări legislative, fie ea lege sau ordonanță de urgență, USR va urmări îndeaproape procesul de elaborare a normelor metodologice de aplicare pe care le va propune Ministerul Sănătății în următoarea lună și modul în care ele vor fi puse în practică.

Este important ca asistenții medicali comunitari să fie sprijiniți prin rețele de mentori care să lucreze cu ei îndeaproape, formări aplicate și resurse materiale de bază. Este la fel de important ca ei să fie monitorizați și evaluați îndeaproape și să evităm situațiile în care ajung să fie folosiți de primari pe post de oameni buni la toate, în loc să facă munca pentru care au fost angajați – și anume să îi ajute pe oamenii săraci să aibă acces la servicii de sănătate.

Pachetul Anti-Sărăcie a fost primul pas. De ce e important ca aceste proiecte să fie gândite împreună

În februarie 2016, guvernul Cioloș a lansat Pachetul integrat pentru combaterea sărăciei – un plan de 47 de măsuri organizat pe cicluri de viaţă, în aşa fel încât să le ofere o “plasă de siguranţă” celor mai săraci dintre români. Măsurile acopereau toate categoriile de vârstă (0-65+) și intervenții în momente critice ale vieții, de care depinde ieșirea din sărăcie – sau adâncirea acesteia, în lipsa unui sprijin potrivit. În plus, erau măsuri pentru întreaga familie (de exemplu, îmbunătățirea locuințelor sărăcăcioase sau sănătatea rurală) și măsuri transversale (cum este incluziunea persoanelor cu dizabilități).

Pachetul a pornit de la strategiile existente și de la proiecte de succes ale ONG-urilor și autorităților locale, care puteau fi extinse. Guvernul Cioloș a identificat finanțări europene pentru aceste măsuri și a asigurat o abordare unitară, coordonată de Cancelaria Prim-ministrului.

Guvernul Grindeanu nu trebuie decât să pună în practică un plan complex elaborat deja

Măsurile alese în pachet au fost în principal cele care necesitau coordonare intersectorială complexă (ex: acces la sănătate în rural, echipe comunitare de servicii integrate în comunități defavorizate sau măsurile pentru tinerii șomeri) sau care pot produce în mod individual un impact puternic, prin accesul rapid al persoanelor defavorizate la servicii (ex: niciun copil fără identitate, caravane medicale, rechizite pentru preșcolari, granturi pentru renovarea locuințelor în stare critică).

Sub umbrela acestui pachet, Cancelaria Prim-ministrului a coordonat o echipă formată din specialiști de la Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care au lucrat intens împreună la dezvoltarea mai multor concepte complexe. Elaborarea proiectului de lege privind asistența medicală comunitară a fost unul dintre acestea. O altă măsură fanion a fost dezvoltarea echipelor de servicii comunitare integrate (asistent social, asistent medical comunitar și consilier/mediator școlar) în cele mai sărace comunități – un demers care este legat direct de ordonanța de urgență privind asistența medicală comunitară, aprobată pe 27 februarie.

După multe luni de gândit soluții, întâlniri săptămânale la Cancelaria Prim-Ministrului, discuții aplicate cu specialiști din ministere și ONG-uri și vizite de documentare în comunități sărace, organizate împreună cu experți din sectorul ONG și de la organizații internaționale cu experiență în domeniu (UNICEF, Banca Mondială), în decembrie 2016 Ministerul Muncii, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, a finalizat conceptul unui proiect pilot pentru finanțarea acestor echipe în 100 de comunități marginalizate, și a depus fișa de proiect la Ministerul Fondurilor Europene.

Tot atunci, cei trei miniștri au semnat ordinul comun care reglementează modul de colaborare între instituții, la firul ierbii, între asistenții sociali, asistenții medicali comunitari și consilierii școlari. Acest ordin nu a intrat în vigoare, pentru că nu a fost publicat în Monitorul Oficial la schimbarea guvernelor, dar el trasează, pentru prima dată, bazele serviciilor integrate socio-medico-educaționale. Prin urmare, este important ca normele metodologice care vor fi dezvoltate pentru ordonanța de urgență privind asistența medicală comunitară să includă prevederile acestui ordin interministerial. De asemenea, este la fel de important ca Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene să deschidă apelul de finanțare, iar cele trei ministere să transmită aplicația finală. Aceasta ar fi o continuare nu doar logică, ci și foarte necesară și urgentă, a aprobării ordonanței de urgență privind asistența medicală comunitară. Vom face interpelare către miniștrii de resort pentru a afla în ce stadiu se află procesul de elaborare a acestor norme și facem apel ca ordinul comun să fie preluat de miniștrii actuali.

Crearea și consolidarea capacității Agenției de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional din Republica Moldova

Perioada de implementare: Septembrie 2014 – Mai 2015

Proiectul își propune să sprijine înființarea Agenției de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional din Republica Moldova și să contribuie la competitivitatea absolvenților VET (educație vocație și formare) și a instituțiilor de învățământ superior precum și dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Activitățile specifice presupun: (1) colaborarea cu Ministerul Educației al Republicii Moldova în pregătirea actelor corespunzătoare, (2) elaborarea metodologiei de evaluare și cerințelor de calificare pentru personalul agenției (3) instruirea personalului și experților evaluatori. În etapa finală a proiectului, acreditarile vor fi pilotate într-o instituție de învățământ superior și o instituție VET.

Sectorul de educație în Republica Moldova trece printr-o serie de reforme structurale care au drept scop reorganizarea sistemului pentru asigurarea unui învățământ de calitate și pentru a răspunde nevoilor pieței forței de muncă a Republicii Moldova.

Deși în strategia națională de dezvoltare ”Moldova 2020” una din priorităţi este ”Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în scopul sporirii productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie”, strategia pe educatie ”Educație 2020” și strategia pe educație vocațională “Strategia de dezvoltare a sistemului de învățământ vocație pentru anii 2014 – 2020″ sunt mult mai focusate pe furnizare de educație de calitate, R. Moldova neavînd un mecanism de asigurare a calității pentru nici unul din nivelurile de educație. În consecință, sistemul de învățământ din R. Moldova nu este deloc competitiv și generează o nemulțumire pe scară largă privind calitatea studiilor și calificarea absolvenților.

Proiectul este implementat de Reprezentanța în Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene (CRPE – R. Moldova)

Finanțator: Proiectul este sprijinit de Ministerul al Afacerilor Externe al Republicii Estoniene prin Programul de Cooperare pentru Dezvoltare.

Parteneriat pentru Integritate – Transpunerea Directivei UE privind raportarea non-financiară în mediul de afaceri din România

Perioada de implementare: Martie 2014 – Martie 2015

Corupția reprezintă unul dintre obstacolele dezvoltării economice, a sectorului de afaceri, dar și o amenințare la adresa democrației și a statului de drept. Centrul Român pentru Politici Europene, împreună cu Romanian Business Leaders, lansează proiectul Parteneriat pentru Integritate – Romanian Clean Business Coalition- Raiffeisen Bank, ce urmăreşte promovarea standardelor internaţionale în materie de integritate în afaceri precum Global Reporting Initiative – GRI sau United Nations Global Compact – UNGC oferind prilejul schimbului de bune practice şi transfer de expertiză.

Comisia Europeană a lansat o reformă privind transparența corporativă: propunerea de directivă de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului în ceea ce privește raportarea non- financiară de către companiile mari şi grupuri de companii. În conformitate cu amendamentele Comisiei Europene, adoptate de Parlamentul European în aprilie 2014, companiile mari cu capital public și public privat vor trebui să prezinte informații cu privire la politicile, riscurile și rezultatele în ceea ce privește problemele de mediu, respectarea drepturilor omului , problemele anti-corupție și luare de mită, precum și diversitatea în consiliile de administrație. Până la adoptarea acestei Directive, raportarea non-financiară era facultativă, însă după intrarea în vigoare a noii reglementări a UE, cel mai probabil în toamna acestui an, mediul de afaceri va trebui să ia în calcul conformarea la aceste prevederi.

Clean Business Coalition va analiza cele mai bune practici în materie de implementare a standardelor de integritate în companiile din România, dar va lansa și o largă consultare în rândul liderilor de business cu privire la procedurile curente, precum şi promovarea unor metode de îmbunătăţire şi extindere a implementării a unor astfel de raportări.

Finanțator: Raiffeisen Bank

EU-Republic of Moldova THINK TANK DIALOGUE

Perioada de implementare: Septembrie 2013 – Iulie 2014

Obiectivul principal al proiectului „EU – Moldova Think Tank Dialogue” îl reprezintă consolidarea democrației și dezvoltarea economică a R. Moldova prin accelerarea procesului de integrare europeană a țării.

Obiectivele punctuale ale proiectului vizează: crearea unei mase critice de experți independenți care să consilieze autoritățile de la Chișinău și să promoveze integrarea europeană a R. Moldova la Bruxelles și în statele membre; informarea și stimularea interesului cetățenilor pentru integrarea europeană a R. Moldova; crearea și consolidarea unei platforme de dezbateri sectoriale care să faciliteze dialogul dintre societatea civilă din Europa și R. Moldova privind aspectele rămase de rezolvat pentru integrarea europeană a R. Moldova; creșterea implicării și recunoașterii României ca principalul susținător al R. Moldova în procesul său de integrare europeană și, pe cale de consecință, îmbunătățirea profilului de donator de asistență pentru dezvoltare al României.

Proiectul ”EU-Moldova Think Tank Dialogue” va reuni aşadar furnizorii de expertiză – think-tank-urile europene interesate de spațiul geopolitic al Parteneriatului Estic în jurul subiectului integrării Republicii Moldova.

Consorțiul de proiect (CRPE, CRPE R. Moldova, European Policy Center – Bruxelles şi Asociaţia de Politică Externă – Chişinău) va monitoriza semnalele politice de la Bruxelles, în corelație cu dezvoltările de pe plan intern și va pregăti o serie de policy brief-uri pe parcursul întregului proiect. Consorțiul va publica analize raport post-Vilnius urmare a deciziilor politice luate în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic din toamna lui 2013.

Finanțator: Proiectul este finanțat de Unitatea Asistență Oficială pentru Dezvoltare a Ministerului Afacerilor Externe în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare – Biroul Regional din Bratislava.

Cercetare și advocacy pentru politici publice care să încurajeze dezvoltarea asociațiilor de producători agricoli din România

Perioada de implementare: Iulie 2012 – Aprilie 2013

Proiectul face parte din programul “Dezvoltare Rurală prin antreprenoriat și asociere” – o inițiativă comună a Fundației Româno-Americane, PACT, CIVITAS, FDSC, CMSC, CRPE și CEED, prin care se sprijină formarea de entități asociative în domeniul agricol.

CRPE este implicat activ în perioada de incubare a viitoarelor grupuri de producători, având rolul de a efectua cercetări privitoare la principalele dificultăți de care se lovesc agricultorii în coagularea asociațiilor și de a transmite recomandări de politici publice autorităților competente (Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor Publice etc).

Până în aprilie 2013, CRPE pregătește patru rapoarte pe teme ce țin de fiscalizarea agriculturii, accesul la lanțul de comercializare a produselor agricole, accesul la creditare pentru aceste asociații agricole. Rapoartele CRPE ce vor fi fundamentate prin consultări publice cu stakeholders, iar apoi concluziile prezentate decidenților în scopul obținerii unor schimbări de ordin legislativ.

Consorțiul de proiect (CRPE, CRPE R. Moldova, European Policy Center – Bruxelles şi Asociaţia de Politică Externă – Chişinău) va monitoriza semnalele politice de la Bruxelles, în corelație cu dezvoltările de pe plan intern și va pregăti o serie de policy brief-uri pe parcursul întregului proiect. Consorțiul va publica analize raport post-Vilnius urmare a deciziilor politice luate în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic din toamna lui 2013.

Finanțator: Romanian-American Foundation

Consolidarea capacității statelor din grupul Vișegrad, a României și Bulgariei de a acorda asistență pentru dezvoltare în regiunea Mării Negre

Perioada de implementare: Iulie 2012 – Noiembrie 2013

După aderarea la Uniunea Europeană în 2004, țările grupului de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia) au obligația de a deveni donatori internaționali de dezvoltare. Același lucru este valabil și pentru România și Bulgaria, după integrarea lor în 2007.

Acest proiect are ca scop stabilirea unei rețele de entități implicate în acordarea de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) în cele șase țări, cu scopul de a face schimb de informații relevanteși bune practici referitoare la AOD şi de a elabora propuneri și proiecte comune de cooperare, atât în rândul societății civile, precum și de către autoritățile statului.

În prima fază a proiectului, CRPE pregătește două studii: un raport în care se va descrie cadrul instituțional și practicile AOD în statele Visegrad, România și Bulgaria; evaluări ale profilului de donator ale fiecăruia dintre cele șase state, în rândul principalilor beneficiari ai AOD din regiunea Mării Negre.

Faza a doua a proiectului se va concentra pe dezvoltarea capacității de acordare a asistenței pentru dezvoltare a României și va consta într-o campanie de advocacy care va promova pe plan intern bune practici și lecții învățate extrase din studiile comparative. Scopul campaniei este de a îmbunătăți cadrul juridic și procesual și de a ajuta România să devină un donator credibil în Republica Moldova, Georgia și Serbia.

Finanțator: Black Sea Trust for Regional Cooperation (GMF)

Performanţă şi independenţă în justiţie prin cetăţeni activi şi informaţi – Dezvoltarea unor indicatori obiectivi pentru performanța instituțiilor anti-corupție

Perioada de implementare: Septembrie 2014 – Septembrie 2015

Proiectul își propune, ca obiectiv general, susținerea eforturilor în lupta împotriva corupției precum și a independenței sistemului judiciar din România prin identificarea și dezvoltarea unui set de indicatori pentru măsurarea activității instituțiilor cu atribuții în domeniul luptei anticorupție (de la controlul averilor și semnalarea conflictelor de interese, la anchetarea și judecarea dosarelor și până la asigurarea independenței justiției și la confiscarea averilor obținute din fapte de corupție). O atenție sporită va fi acordată managementului sistemului judiciar în toate etapele unui dosar de corupție.

Proiectul vizează atât creșterea contribuției organizațiilor societății civile șa promovarea și monitorizarea respectării valorilor democratice, creșterea capacității de auto-evaluare a instituțiiilor cu atribuții în domeniul contracarării faptelor de corupție cât și încurajarea participării cetățenilor la apărarea și respectarea acestor valori.

Proiectul are în vedere și dezvoltarea unei platforme online construită pentru a susține demersurile de promovare a performanțelor, indicatorilor de performanță dar și pentru a asigura implicarea cetățenilor în semnalarea de acte de corupție la nivel local precum și a intervențiilor politice ori de altă natură în activitatea judiciară. Platforma reprezintă un instrument ce poate fi utilizat pe termen lung în descurajarea actelor de presiune asupra justiției.

O secțiune online va include și instrumente de avertizare a mass media și a cetățenilor (Red Alerts) prin care vor fi semnalate și catalogate drept “atacuri la adresa justiției ori asupra magistraților” tendințe, declarații, modificări legislative, alte tipuri de intervenții ce pot afecta independența magistraților. Va fi urmărită și încurajată în mod special implicarea cetățenilor în sesizarea unor asemenea tendințe pentru a crește nivelul de constientizare și descurajare a unor asemenea acțiuni în rândul publicului larg.

Platforma online este concepută ca un instrument resursă pentru jurnalismul de investigație.

Finanțator: Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.